„Trebuie sa vedem si ce este cu aceasta rezerva pe termen lung si, in masura in care ea a fost creata in relatia mama banci-fiica, atunci este posibil ca si acordul de la Viena, in care sub umbrela FMI si CE ne-am inteles cu cele noua banci sa-si pastreze expunerea pe Romania, sa fie usor revizuit si atunci ar trebui sa avem o discutie si o explicatie ca acest lucru sa nu fie inteles negativ: au plecat bancile cu banii. Nu, s-a redus expunerea fata de Romania, deci s-a redus si datoria pe termen scurt”, a precizat Isarescu.
Surse oficiale au declarat saptamana trecuta ca principalele noua banci straine din Romania se vor intalni pe 22 iulie, la Bruxelles, cu FMI, BNR si CE pentru a patra evaluare a acordului incheiat in martie 2009 la Viena si, cel mai probabil, vor cere din nou reducerea expunerilor de pe piata locala.
Guvernatorul bancii centrale a explicat ca „o buna parte” din datoria pe termen scurt o au sucursalele din Romania fata de bancile mama, care au imprumutat publicul roman, de multe ori populatia, deci se poate spune ca este datoria romanilor.
„Aici este o legatura. De ce am ajuns aici? Binenteles ca sunt multe discutii – daca trebuia populatia sa se imprumute, daca aceasta nu a fost, potrivit teoriei conspiratiei internationale, o mare manevra prin care trebuie cetateanul roman a fost adus in starea de indatorat, banuiesc ca este si o reactie la blocajul total al importurilor din anii ’80”, a continuat Isarescu.
El a dat ca exemplu faptul ca, in trecut, in cadrul unei discutii televizate, a intervenit consilierul sau Adrian Vasilescu pentru a incerca descurajarea creditului de consum, dar acesta „a fost certat” ca nu doreste dezvoltarea populatiei.
„Domnul Vasilescu a fost certat de cateva doamne care i-au reprosat ca: ‘ce vreti domnule Vasilescu sa ramanem la matura? Adica noi nu avem dreptul sa cumparam aspiratoare, masini de spalat, sa cumparam?’ Nu e gluma aici. Nu vad asa un demon care a impins populatia din Romania sa faca aceste achizitii. Probabil a fost o nevoie istorica dupa atatia ani, dar se plateste acest lucru”, a concluzionat Isarescu.
Dupa incheierea acordului de finantare internationala cu Romania, FMI si Comisia Europeana au obtinut acordul scris al primelor noua banci straine in functie de activele detinute in Romania ca isi vor mentine expunerile la nivelul inregistrat in martie 2009.
De la inceputul acestui an, grupurile financiare cu expunere pe regiunea Europei Centrale si de Est au solicitat o mai mare libertate in a transfera capitalurile intre statele din regiune si colaborare intre autoritatile de reglementare din aceste tari pentru o supraveghere consolidata.
Grupurile mama ale principalelor noua banci cu capital strain au semnat, in august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru mentinerea nivelului expunerii pe piata romaneasca la nivelul din martie si a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.
Cele noua banci s-au mai intalnit in primavara acestui an la Atena pentru a aproba continuarea initiativei de la Viena.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank si UniCredit, care detin 70% din piata din Romania.