„Panica bancara odata declansata nu se oprea numai la retragerea disponibilitatilor din conturile in valuta si se misca inevitabil pe procesul de convertire a economisirilor din lei in valuta. Daca nu am fi oprit panica, aceasta a doua etapa ar fi epuizat intr-adevar rezervele bancii centrale”, a afirmat Isarescu.
Seful bancii centrale este de acord ca in acea perioada au existat retrageri semnificative din toate pietele emergente, dar, potrivit lui Isarescu, faptul ca BNR a lasat ulterior leul sa se deprecieze arata ca BNR nu urmarea un curs anume, ci panica, retragerile de lichiditate in valuta, si iesirea dintr-un cerc vicios creat de contextul international.
Din aceasta perspectiva, Isarescu apreciza ca interventia BNR si-a atins obiectivul.
„Aveam semnale de la presedinti de banci ca posesorii de conturi de valuta isi retrageau depozitele si le depozitau in aceeasi banca in casete de valori si deruta generala pe care am citit-o la foarte multi bancheri, nu neaparat la trezorieri”, a mai spus Isarescu.
Oficialul crede ca daca ar fi fost mai buna cooperarea din partea bancilor si intre banci probabil ca si episodul secundar, cel cu dobanzile mari, nu aparea atit de evident.
„Bineinteles ca a suferit economia, pentru ca la randul lor aia care au pierdut s-au dus in partea celalta (pe dobanzi inalte – n.r.). Dar ei oricum stopau creditarea. A face o delimitare intre un motiv si o scuza cred ca este o chestie de bun simt”, a continuat Isarescu.
Guvernatorul BNR considera ca stoparea creditarii si cresterea dobanzilor ar fi fost oricum rezultatul retragerilor de depozite si a finantarilor externe.
Isarescu a ridicat si problema lichiditatii din acea perioada, apreciind ca o atitudine agresiva au avut bancile care au cumparat valuta in repetate randuri de la BNR si nu banca centrala, care introducea ordine de vanzare in piata.