Volumul tranzactiilor speculative pe leu acopera, in opinia presedintelui ANEIR, 90% din piata valutara zilnica, sumele puse pe piata de exportatori si importatori neputand influenta, in aceste conditii, evolutia valutara.
Speculatiile pe leu au condus la aprecierea leului. „Capitalurile speculative au asaltat in ultimul timp economia noastra. Se speculeaza in primul rand pe dobanzi, iar cele de la noi sunt peste rata inflatiei, deci foarte avantajose. Cumulat cu castigurile din aprecierea leului, se ajunge la venituri frumoase pentru speculatori”, a mai spus Ionescu.
2005 a fost pana acum cel mai „negru” an pentru exportatori, an in care aprecierea leului a fost de 20%, ceea ce a cauzat exportatorilor pierderi anuale de un miliard de euro.
Instrumentele derivate secundare nu sunt inca o alternativa viabila de protejare fata de riscul valutar. „Procentul exportatorilor care apeleaza la instrumente derivate e foarte mic. Costul operatiunilor este mare. Pe de alta parte, nu exista contracte pe paritate la nivelul importatorilor”, explica Ionescu.
La randul sau, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), considera ca mediul bancar al instrumentelor derivate este insuficient dezvoltat. „O solutie pentru cresterea productivitatii intreprinzatorilor romani ar fi scaderea costului cu forta de munca prin importul de forta de munca ieftina. Solutia vehiculata in ultimul timp, de rechemare a muncitorilor romani din strainatate pentru salarii mai mari, mi se pare nefezabila”, explica Pogonaru.
Pe de alta parte, importatorii castiga lunar 30 milioane de euro pentru fiecare procent de depreciere a euro. „Sunt castiguri care ar trebui sa se reflecte in scaderea pretului produselor, dar din pacate nu se intampla asa”, comenteaza Ionescu. Importatorii si comerciantii pastreaza costurile intacte, preferand sa-si maximizeze profiturile.
Pe de alta parte, produsele ieftine, de import, concureaza marfurile similare intreprinzatorilor romani ce desfac pe piata autohtona, explica Florin Pogonaru.