La rascruce de drumuri: Ce a facut bine si unde a gresit Guvernul Boc?

23 decembrie 2008. La Palatul Cotroceni, presedintele Traian Basescu declara cu entuziasm. „Imi vad visul cu ochii!„. Parand sa aiba emotii, dar si optimism si incredere, le inmana ministrilor cabinetului Boc mandatele pentru a conduce Romania in urmatorii 4 ani. Un guvern stabil, cel mai puternic din ultimii 20 de ani, ce beneficia de o majoritate de 70% in Parlament.

Marti, 13 octombrie 2009. La niciun an distanta, la Palatul Parlamentului, Opozitia are un plan clar. Sa trimita executivul condus de premierul Emil Boc direct „la lada de gunoi a istoriei„, asa cum se exprima, in mod plastic, presedintele PNL, Crin Antonescu. Un demers cu mari sanse de reusita, in conditiile in care PSD, pana nu demult aliatul de nadejde al PDL-ului in „Parteneriatul pentru Romania”, a anuntat ca va vota motiunea de cenzura depusa de PNL si UDMR.

Dincolo de „telenovela” cu care clasa politica ne-a obisnuit in acesti ani, momentul este unul de bilant. Va fi unul pozitiv sau dimpotriva?

A fost cel mai prost guvern din istoria Romaniei, asa cum l-a caracterizat liberalul Crin Antonescu, sau, dimpotriva, a facut imposibilul – sa mentina Romania functionala, cum afirma, recent, presedintele Traian Basescu?

Criza, care criza? Nu o sa ne afecteze!

Anul trecut, pe vremea asta, criza isi arata primii colti intr-o economie care pana atunci „duduise” cu speranta ca va deveni „a 7-a economie a Europei”. Bursa simtise deja tsunami-ul din SUA, in banci incepuse sa se simta „crivatul” din pietele financiare internationale, iar in sectorul imobiliarelor se intetisera zvonurile despre problemele „partenerilor straini”. De la Palatul Victoria, premierul Tariceanu impartea bani cu lopata autoritatilor locale cu speranta ca va obtine un avantaj pentru alegerile din 30 noiembrie.
[quote=Dinu Patriciu, om de afaceri]In Romania, criza tine de prostie. Prostia este una din cauzele primare ale crizei[/quote]
Putini erau cei care avertizau atunci despre ce urma sa apara. De la Cotroceni, din randul partidelor, semnalele erau cat se poate de clare: „Criza nu o sa ne afecteze!„. Urma o campanie electorala cu promisiuni care mai de care mai fanteziste. Iar apoi, odata cu instalarea noului guvern, ieseam din „visul basescian” si intram intr-o realitate cruda, in care noul guvern, cel mai stabil din istoria post-decembrista, trebuia sa isi arate priceperea.

De la Palatul Victoria, Guvernul isi incepea activitatea cu stangul anuntand faptul ca nu mai poate onora promisiunile electorale privind majorarea salariilor dascalilor cu 50%.

In schimb, proclama primele masuri de austeritate menite a conserva cresterea economica pe baza careia era construit bugetul pentru 2009.

Premierul isi desfiinta cancelaria si promitea taierea cheltuielilor cu 20% in toate ministerele, anunta reduceri ale salariilor „nesimtite” de la agentiile de stat si ale indemnizatiilor pentru mame, si interzicea cumulului salariilor de la stat cu pensiile, fapt ce declansa un puternic scandal, in special in lumea artistica.

In plus, anula, printre altele, bonificatiile firmelor care isi plateau impozitele la timp si care angajau someri, masuri luate de guvernul Tariceanu, in ultimele sale zile.

„Trebuie sa strangem cureaua„, declara premierul Boc, convins fiind ca „Guvernul va mentine Romania pe crestere economica”. Urmau pe val o serie de masuri controversate precum cresterea CAS-ului si majorarea accizelor la tutun si alcool. Mediul de afaceri lansa primele semnale de alarma, anticipand cresterea evaziunii fiscale si a muncii la negru. „Nu e bine ce se intampla. Vom sufoca economia”, avertiza Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
[quote=Florin Pogonaru, presedinte AOAR]Trebuia sa luam masuri anti-criza, nu pro-criza[/quote]
La Palatul Victoria, Guvernul anuntase deja un plan de masuri anti-criza. Promisiuni ce vizau, printre altele, alocarea a 20% din buget pentru investitii, achitarea datoriilor guvernamentale de 1 miliard de euro catre mediul privat, neimpozitarea profitului reinvestit, compensarea TVA si capitalizarea CEC si Eximbank.

Oamenii de afaceri propuneau, la randul lor, alte masuri ce vizau, in principal, reducerea fiscalitatii. „In timp ce noi ceream guvernului sa renunte la strangerea surubului fiscal, sa ne permita sa respiram, executivul strangea si mai mult surubul”, declara Cristian Parvan, secretar general AOAR.

Considerat de oamenii de afaceri ca fiind cea mai proasta masura luata de guvern in acest an, introducerea impozitului minim, de la 1 mai, facea „curatenie” in economie la propriu, determinand desfiintarea sau suspendarea activitatii a cateva sute de mii de firme mici si mijlocii.
[quote=Cezar Coraci, presedinte UGIR 1903]Impozitul minim a fost, cu siguranta, cea mai proasta masura. In loc sa stimuleze IMM-urile, baza economiei, le-a impins in prapastie. Efectele? Mai multi someri si mai putine incasari la buget[/quote]
„Daca am face un bilant, niciuna dintre masurile anti-criza lansate de guvern nu a fost onorata in totalitate”, spune secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Parvan. „In schimb, ne tot chemau la negocieri si ne promiteau masuri anti-criza. Ce am primit in schimb? Impozitul forfetar”.

Intre timp, in economie, criza isi arata tot mai puternic efectele. Blocajul financiar se adancea, insolventele si falimentele se anuntau pe banda rulanta, iar somajul crestea galopant, mii de oameni fiind disponibilizati aproape in fiecare zi.

La Palatul Victoria, Guvernul isi punea deja problema cum sa convinga FMI-ul sa accepte ca parte din imprumutul extern sa mearga catre acoperirea gaurilor din economie. Si asta in conditiile in care bancile straine inghetasera finantarea Romaniei. Privit initial ca o „centura de siguranta„, imprumutul de la FMI urma sa devina, ulterior, adevarata „masca de oxigen” a Romaniei.
[img=399]Scandalul Ridzi a afectat puternic imaginea cabinetului Boc[/img]
De la absorbtia fondurilor europene, la Prima Casa

Fara bani si cu perspectiva falimentului in fata, Guvernul Boc isi trasa drept principal obiectiv absorbtia fondurilor europene. Erau luate masuri pentru reducerea timpului de analiza a dosarelor pentru finantari europene, a metodologiei privind achizitiile publice si exproprierilor, se lansau programele de reabilitare termica a cladirilor si Prima Casa. In plan social, se anunta pensia minima de 300, respectiv 350 de lei si se prelungea ajutorul de somaj cu inca trei luni.

„Masuri pozitive, in marea lor majoritate”, spune analistul economic Cristian Dinulescu. „Insa cu un impact redus in ceea ce priveste criza”. „Prima Casa este ca o frectie la un picior de lemn„, afirma omul de afaceri Dinu Patriciu, iar programul de reabilitare termica era vazut ca „un demers incoerent, menit sa dea de lucru firmelor de partid”.

Efectele acestor masuri? Din totalul celor 5,4 miliarde de euro pusi la dispozitie de Comisia Europeana, Romania nu reusea sa atraga, cel putin pana la finele lunii septembrie, decat 8%, in special pe segmentul competitivitatii economice. Iar succesul mult-mediatizatului program „Prima Casa” era unul vazut ca indoielnic. „S-au semnat pana acum 5.000 de dosare, din care doar vreo 3.000 au fost finalizate, stimuland afacerile cu apartamente mici si vechi, in loc sa stimuleze sectorul constructiilor”, afirma, recent, analistul imobiliar Radu Zilisteanu.

Dincolo de insuccesele cabinetului Boc, au existat si masuri pozitive, salutate de mediul de afaceri. Cea mai importanta, potrivit omului de afaceri Ioan Niculae, patronul Grupului Interagro, s-ar afla in introducerea mecanismului privind plata TVA-ului.

„E un sistem care ajuta firmele mici, in principal. Sistemul asta are insa si o buba, care nu tine insa de guvern. Pe degeaba te duci cu o scrisoare la banca si dovedesti ca ai de recuperat TVA-ul pe data de cutare a lunii, daca ei nu o iau in seama”, a spus Niculae.

La capitolul decizii pozitive, oamenii de afaceri includ si masurile privind
acordarea ajutoarelor de minimis si cresterea plafonului de garantare a IMM-urilor. Masuri punctuale, insa fara un impact major in economie, este de parere analistul Ilie Serbanescu.

„Din pacate, dincolo de aceste masuri punctuale, altele mai importante, precum neimpozitarea profitului reinvestit, au fost amanate la nesfarsit, CEC-ul nu si-a majorat capitalul, Eximbank-ul e prea mic pentru un razboi atat de mare, iar Programul Rabla nu isi va face norma pentru ca prima de casare e prea mica spre deosebire de alte tari”, a declarat analistul.
[quote=Ilie Serbanescu, analist economic]Multe dintre masurile luate de guvern nu au avut la baza studii de caz, si de aceea au esuat[/quote]

FMI, colacul de salvare

Potrivit analistilor economici, lipsa de viziune a Guvernului Boc a fost corectata, in mare parte, de interventia expertilor FMI, care au impus cabinetului de la Bucuresti un program pe 2 ani pe care executivul va trebui sa il respecte.
[quote=Cristian Dinulescu, analist economic]Fara FMI, acum eram demult in incapacitate de plata[/quote]
„Fondul a impus guvernului un calendar de masuri. Chiar daca multe nu isi arata efectele imediat, vor insemna mult pentru viitor”, a spus analistul.
Legea salarizarii unice, larg dezbatuta in ultimele luni, reforma pensiilor si scaderea cheltuielilor bugetare au starnit vii controverse si ample miscari sociale, insa, potrivit expertilor, erau absolut necesare.

„Guvernul Boc si le poate trece, macar in parte, la capitolul realizari. Din pacate, insa, si aici a pacatuit, pentru ca, in loc sa le puna in practica cat mai repede, le-a amanat asteptand alegerile, iar consecintele se vor simti puternic in 2010″, a declarat consultantul economic Bogdan Baltazar.

Tot in asteptare se afla si legile privind parteneriatul public-privat, functionarea holdingurilor, a activitatii de lobby si a start-up-urilor, cunoscute ca firmele de un euro.

„Marea problema a acestui cabinet”, considera Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania, „a fost ca a amanat la nesfarsit masurile necesare de reforma, preferand sa guverneze mai mult la televizor”.

„Puteam sa trecem de aceasta perioada si fara FMI, daca aveam un guvern capabil sa ia masuri reale pentru sustinerea economiei”, a declarat Ioan Niculae, presedintele Interagro.
[quote=Ioan Niculae, om de afaceri]Guvernului i-au lipsit specialistii si hotararea pentru a taia in carne vie[/quote]
„Nici eu, nici Guvernul, nici Banca National? nu ne-am propus sa scoatem tara din criza„, spunea, recent, seful statului, Traian Basescu, intr-o declaratie prea putin incurajatoare pentru viitorul economiei. El explica faptul ca „actuala criza este o criza globala si Romania este dependenta de ce se intampla la nivel global. Tarile ori ies toate din criza, ori raman toate in criza”, afirma seful statului.
[img=398][/img]

O lista lunga de probleme

Parlamentul decide astazi soarta Cabinetului Boc. Daca il va demite, Opozitia a anuntat ca va cere formarea unui guvern de tehnocrati, condus de un premier independent, care sa gestioneze tara pana dupa alegerile prezindentiale. Daca motiunea nu va trece, Guvernul Boc, parasit intre timp de social-democrati, va trebui sa joace rolul unui guvern minoritar.

Analistii spun ca, indiferent cine va conduce Romania in perioada urmatoare, democrat-liberalii lui Emil Boc sau tehnocratii propusi de liberali, misiunea acestora va fi de a asigura interimatul pana la prezindentialele din 22 noiembrie. In functie de cine va iesi presedinte, se va forma un nou guvern. Va fi unul mai bun?

„Depinde cum va arata scena politica dupa prezidentiale”, spune analistul politic Silvian Ionescu. „Exista doua variante. Una in care se formeaza o coalitie de guvernare care va forma un guvern politic care speram sa fie ceva mai inspirat decat actualul cabinet, sau va fi format un guvern de uniune nationala, ce ii va avea in prim-plan pe tehnocrati. In ambele cazuri, speram ca vor invata ceva din greselile actualului cabinet„, a precizat analistul.