Scenariul principal pentru Europa este cel al unei „stagflatii bizare”, in care cresterea economica este slaba, iar inflatia se datoreaza scumpirii materiilor prime si nu cresterii salariilor, cum ar fi normal.
Potrivit sursei citate, cererea de petrol a crescut cu 4% pe an de la debutul crizei, iar cererea de metale cu 6%.
Printre consecintele acestui gen de stagflatie, economistul enumera reducerea puterii de cumparare, scaderea consumului si a preturilor imobiliare.