Made in Romania: De la vin la software si mobila. Cu ce vrem sa cucerim lumea in perioada post-criza ?

Noua strategie nationala de export, anuntata la inceputul saptamanii si supusa dezbaterii publice inainte ca Guvernul sa o adopte si sa o puna in practica, cel mai probabil pana finele acestui an, se va axa pe productia de bunuri de viitor, precum software sau produsele agricole bio.

Interesant este si faptul ca, spre deosebire de anii trecuti, cand firmele romanesti isi orientau exporturile spre tarile UE, avand in vedere avantajele integrarii europene (absenta taxelor, plata in euro, costurile de transport mai mici etc), acum focusul se indreapta spre tarile emergente, precum China, Brazilia, India, unde cererea a crescut puternic odata cu dezvoltarea economica.

Vor reusi firmele romanesti sa vanda chinezilor, spre exemplu, produse mai bune si mai ieftine decat cele autohtone? Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), este optimist.

„Nu vad de ce sa nu reusim. Altii o fac cu succes. Francezii, nemtii, americanii chiar vand cu succes pe piata chineza. Chiar si in aceste vremuri, calitatea primeaza. Iar noi avem produse romanesti de calitate, la un pret competitiv”, a declarat seful ANEIR.

„Marea noastra problema tine de marketing si promovare. Nu avem inca branduri solide, cunoscute international, iar noua strategie asta isi propune. Sa facem produsele romanesti cunoscute peste tot in lume, fie ca vorbim de mobila, vinuri, masini sau imbracaminte. Vrem sa recastigam pietele pierdute dupa Revolutie, mai cu seama ca cererea in aceste tari a crescut, chiar si in aceasta perioada de criza”, a mai spus Ionescu, pentru DailyBusiness.ro

Dacia si Ford, in centrul sperantelor de export

Noua strategie de export a Romaniei are in prim-plan industria auto. Rezultatele inregistrate de Dacia la export si dezvoltarea productiei la Ford Craiova asigura acestui sector rolul de motor al cresterii exporturilor.
[img=993][/img]

Dacia a anuntat deja ca vrea sa isi extinda oferta pentru pietele emergente. Inca de anul trecut, vicepresedintele companiei, Constantin Stroe declara, pentru DailyBusiness.ro, ca odata cu incheierea programelor de tip Rabla in Europa, principala tinta a Dacia devine Africa.

Dacia isi vinde in prezent masinile in Maroc, Togo si Nigeria sub marca proprie, iar in Africa de Sud sub marca Renault. Tot in Africa de Sud, se vinde Dacia Logan Pick-up sub marca Nissan, rebotezat NP200. Tari cu potential sunt Reunion, Kenya si Senegal, acolo unde Renault are reprezentante, insa a evitat pana acum sa aduca si modelele Logan sau Sandero.

Dincolo de planurile Dacia, autoritatile isi pun mari sperante in planurile americanilor de la Ford care vor incepe productia, anul viitor, la Craiova, a unui nou model de autoturism de clasa mica, viitorul B-Max. Americanii vor sa produca din 2012 peste 300.000 de masini pe an, din care sa exporte 80%.

Industria chimica, o afacere strategica

In planurile de export ale Romaniei, un loc important il ocupa si industria chimica. In anul 2009, exportul de produse chimice si petrochimice a fost de 1,6 mld. euro.

Strategia de export prevede, astfel, sustinerea dezvoltarii combinatelor chimice inclusiv prin acordarea unor facilitati, in genul consumului de gaze ieftine din productia interna, pentru a putea astfel realiza un pret competitiv la export.

Potrivit omului de afaceri Ioan Niculae, ce detine Grupul Interagro, exporturile de ingrasaminte asigura mare parte din exporturile Romaniei. „Trebuie sa ne diversificam exporturile pe acest sector, unul in care suntem deja priviti ca fiind foarte competitivi „, a declarat Niculae.
[img=995][/img]

Strategia de export releva ca „in perioada ultimilor doua decenii, industria chimica din Romania a suferit mutatii majore, atat din punct de vedere calitativ-structural cat si ca volum. In anul 2009, industria chimica inregistra un volum al productiei industriale de 9 mld. euro(cca 17% din total industrie), si utiliza 87.000 salariati”.

De la Nokia, la centrele de asistenta Microsoft si Intel

Un alt domeniu considerat prioritar in strategia de export a Romaniei pentru perioada 2010-2014 il constituie sectorul IT&C, in conditiile in care invatamantul romanesc este considerat foarte competitiv pe acest sector.

Avem deja destule firme romanesti care fac exporturi de software, cele mai cunoscute produse fiind, probabil, RAV, cumparat de Microsoft sau antivirusul BitDifender. In plus, la nivelul investitiilor greenfield, cea mai reprezentativa este fabrica de telefoane mobile Nokia, de la Sucu, care contribuie deja la exporturile Romaniei .
[img=998][/img]

Potrivit strategiei de export, Guvernul si firmele private membre ANEIR vor incerca sa sustina cresterea capacitatii companiilor romanesti de a dezvolta si exporta solutii end-to-end, inclusiv in marci nationale, in zonele de nisa din domeniul IT (de securitate si antivirus, solutii de afaceri si solutii de afaceri de management de proces, activitate umana, solutii de elearning, sanatate, industria de prelucrare, tehnologiilor de prelucrare, solutii industriale de proiectare a produsului). Pietele tinta sunt cele din Germania, Marea Britanie, SUA, Orientul Mijlociu si Japonia.

Primii pasi s-au facut deja, odata cu inaugurarea in Romania a unor centre de asistenta a marilor jucatori in domeniu, de la Nokia la Microsoft. Ultima investitie de acest gen este cea a americanilor de la Intel care au anuntat, recent, deschiderea la Bucuresti a Centrului de Cercetare si Dezvoltare Solutii Software, in urma unei investitii in valoare de cateva milioane de euro, reprezentand primul proiect greenfield realizat de compania americana in acest sector in Europa.

Centrul se va concentra pe dezvoltarea de solutii pentru o gama larga de dispozitive inteligente bazate pe arhitectura Intel. Initial, centrul va realiza activitati de cercetare-dezvoltare pentru platforma open source MeeGo.

Mobila noastra clasica, la mare cautare in fosta URSS

Romania a fost, pana in anii ’90, unul dintre principalii jucatori de pe piata internationala a mobilei. Firmele romanesti exportau cu succes in tarile europene, dar si in fosta URSS si tarile asiatice.

Autoritatile spera sa relanseze contractele de export pentru mobilierul romanesc clasic, din esente nobile. Sunt deja firme care realizeaza afaceri de succes la export, precum Elvila.

Potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR), din totalul productiei locale de mobilier, peste 60% este exportata, principala destinatie fiind piata UE. In prim-plan se afla acum fosta piata sovietica.
[img=996][/img]

„Fosta piata sovietica reprezinta o destinatie extrem de interesanta de export pentru mobilierul romanesc”, a declarat Aurel Rizea, presedintele APMR.

„Rusii si ucrainenii sunt interesati in special de mobilierul clasic, din lemn masiv, care la noi nu mai este atat de cautat. Este o oportunitate importanta pe care, cu ajutorul autoritatilor, speram ca o fructificam mai bine pe viitor”, a conchis Rizea.

S-a dus vremea fake-urilor „Adidos” si „Nikke”

Oamenii de afaceri care au lucrat la strategia nationala de export spun ca o sansa importanta pentru firmele romanesti o reprezinta sectorul imbracamintei si incaltamintei.

Dupa ce in anii trecuti, pietele europene au fost invadate de marfurile din China, moda produselor ieftine dar slabe calitativ a inceput sa apuna, iar viitorul apartine produselor de calitate.

Potrivit strategiei de export, in prezent, cererea de produse vestimentare la export creste relativ incet, este instabila si prezinta schimbari rapide. Din acest punct de vede, pe fonul creativitatii designerilor romani, exista o nisa importanta in care firmele romanesti se pot inscrie, insa trebuie lucrat puternic la capitolul brand si prezenta in piete.
[img=997][/img]

Strategia prevede, astfel , „acordarea unei importante deosebite prezentei producatorilor din Romania la targuri internationale, in principal: Paris, New York, Tokyo; o piata interesanta in domeniul textil ar putea fi Emirate Arabe Unite – ar trebui luata in calcul prezenta la targuri organizate aici; incurajarea firmelor care obtin rezultate (comenzi) in urma participarii la targuri , prin acordarea unor facilitati la editiile ulterioare, de genul subventionarii unor spatii de expunere mai mari fata de cele standard, suportate de guvern; organizarea de misiuni economice in strainatate; contacte, intalniri cu clienti din Franta, SUA, China, Rusia”.

In sectorul incaltamintei, firmele romanesti vor sa isi focuseze exportule pe tarile nordice, baltice, Cipru, Grecia, Israel.

„Tarile baltice nu au traditie sau si-au pierdut traditia in industria de incaltaminte-pielarie si am concura numai cu produsele italienesti sau poloneze. Produsele italienesti nu sunt foarte agreate datorita pretului, produsele poloneze sunt omniprezente, iar cumparatorii doresc un suflu proaspat care ar putea fi asigurat de produsele romanesti”, se precizeaza in strategia de export 2010-2014.

„In Israel, Cipru si Grecia, nu este pierdut statutul de traditie, dar aici produsele romanesti vor fi din nou concurente cu cele italiene si toti cumparatorii au fost de acord ca ar dori sa includa in colectia lor un produs de calitate buna, dar mai ieftin, furnizat de romani. Pentru Norvegia, Suedia si Danemarca, ideea este ca nu se poate aduce prejudiciu produselor romanesti, ca acestea sunt doar ceva diferit fata de produsele italiene sau germane prezente pe pietele lor, iar acestia considera ca elementul de noutate este suficient de atractiv pentru a incerca o colaborare”, se mai spune in document.

Pe piata agricola cu vin si produse ecologice

Noua strategie de export a Romaniei pune accent si pe dezvoltarea exporturilor de vinuri si produse agricole ecologice.

Aceste domenii, potrivit analizei, trebuie sa depaseasca faza actuala de export de materii prime, in special in vrac, si sa se concentreze in jurul unor marci nationale bine promovate.
[img=994][/img]

„Desi Romania are o clima si conditii de sol excelente, exporturile de vinuri romanesti sunt modeste in comparatie cu productia, ca urmare a rezervelor limitate de soiuri de calitate, combinate cu lipsa de know-how si cunostinte specifice de marketing, si cu lipsa de eficienta a lantului valoric (lipsa de coordonare intre procesatori-vinificatori-producatori de struguri) „.

„Romania sa devina un procesator si exportator recunoscut de produse organice inalt procesate, cu valoare adaugata, se precizeaza in strategie. De la vinurile de Murflatlar, Cotnari, etc. la mierea ecologica si fructele si legumele romanesti bio.

De asemenea, turismul rural este vazut ca avand un potential foarte mare de crestere in viitor.

Pietele tinta sunt cele din Anglia, Austria, Germania, Italia, Franta, Tarile de Jos, Polonia, Spania dar si Singapore, Japonia, Canada, USA, si tarile din Orientul Mijlociu.

Strategia de export a Romaniei in perioada 2010-2014 cuprinde si alte domenii de interes. Le puteti parcurge in materialul atasat acestei analize.

Aflata in dezbatere publica, noua strategie urmeaza a fi aprobata de Guvern si pusa in practica pana la finele acestui an.

Exporturile au crescut cu 26,5% in 2010

Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, firmele din Romania au exportat in perioada ianuarie-septembrie 2010 bunuri in valoare de 26,8 miliarde de euro, cu 26,5% mai mult decat in perioada similara din 2009.

Si importurile au crescut cu 18,9%, la 33,7 miliarde de euro, astfel ca deficitul comercial a ajuns la 6,8 miliarde de euro, in scadere cu 246 de milioane fata de primele 9 luni din 2009.
[img=999][/img]

Datele INS arata, pe de alta parte, ca in luna septembrie, exporturile si-au accelerat cresterea la 35%, in timp ce importurile si-au temperat avansul la 14% comparativ cu perioada similara din anul trecut.

Fata de luna august, exporturile au avansat in septembrie cu 26,4%, iar importurile cu 27,5%, deficitul comercial fiind de 784,1 milioane euro.

Statistica INS arata ca peste 40% din exporturile Romaniei au fost reprezentate de masini si echipamente de transport, 33%- alte produse manufacturate, iar restul reprezinta materii prime, combustibili, produse chimice si produse agro-alimentare.

In privinta importurilor, cea mai mare pondere au avut-o in primele 9 luni masinile si echipamentele de transport si alte produse manufacturate.