Marea necunoscuta a lui 2011: Cum va evolua PIB-ul?

Informatiile detaliate privind evolutia PIB in al treilea trimestru al acestui an au adus cateva noutati importante despre cum ar putea evolua economia anul viitor. Exporturile si industria au influentat pozitiv PIB-ul, insa constructiile si agricultura l-au tras in jos. Ce a mers foarte bine in acest an are sanse sa functioneze bine si la anul, cred analistii.

Astfel, in opinia lui Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank, in 2011 exporturile nu vor mai functiona la fel de bine ca in acest an (in octombrie 2010 ele crescand cu circa 25% fata de octombrie 2009). In opinia lui Muscalu, exporturile ar putea creste cu doar 9% anul viitor.

Estimarea analistului se bazeaza pe faptul ca „in 2010 exporturile au beneficiat si de un efect de baza destul de puternic (nivelul slab al exporturilor de anul trecut, la care se raporteaza evolutia din acest an – n.r.)”. Acesta intrevede pentru la anul si o majorare la nivelul productiei industriale, care ar putea creste cu circa 4,3% raportat la evolutia din 2010, fata de o crestere de 4,7% in acest an.

Economistii Raiffeisen sustin de asemenea ca la anul vom asista la majorarea industriei si exporturilor, chiar daca nu in ritmuri la fel de sustinute ca in 2010.

Datele privind evolutia din al treilea trimestru a impartit insa in doua tabere tagma analistilor. Evolutia PIB de anul viitor depinde mult de consumul intern care, in opinia unora dintre analisti va evolua destul de slab, iar in opinia altora are sanse sa se revigoreze.

Datele referitoare la PIB-ul pe trimestrul trei au indicat o crestere a stocurilor de marfa ale firmelor cu 2,5%, dupa o majorare destul de mare si in trimestrul anterior. Cum pot fi interpretate datele – consumul merge mai bine sau mai slab decat pana acum?

In timp ce analistii ING vad in cresterea stocurilor un semn rau, si cred ca firmele acumuleaza marfuri pentru ca nu mai reusesc sa vanda, reprezentantii Raiffeisen considera ca asistam la o evolutie buna: firmele acumuleaza pentru deoarece au sanse sa isi plaseze marfurile mai departe.

ING vede in evolutia stocurilor o inrautatire a situatiei economiei, in conditiile in care, nefiind secondata de o crestere a consumului intern, majorarea stocurilor indica doar ca marfa a ramas nevanduta.

Dar scade intr-adevar consumul? O serie de analisti de pe piata locala, printre care si cei ai ING Bank Romania, declarau in urma cu cateva luni ca PIB-ul ar fi avut o evolutie mult mai buna in T3, daca nu ar fi scazut salariile cu 25%, iar taxa pe valoarea adaugata nu s-ar fi majorat cu 5%.

Impactul puternic pe care analistii se asteptau ca masurile de austeritate sa il aiba asupra consumului n-a fost confirmat insa de datele detaliate privind evolutia PIB in T3.

„Contractia cheltuielilor efectuate de gospodarii si sectorul public a fost mult mai slaba decat estimarile analistilor, cheltuielile de consum scazand cu circa 1,2% in al treilea trimestru fata de trimestrul anterior”, scriu analistii Raiffeisen Bank Romania.

Impactul slab pe care majorarile de taxe si scaderile de salarii l-au avut asupra consumului este pus insa de Vlad Muscalu pe seama faptului ca avem o structura rigida a consumului, ceea ce inseamna ca adevaratele efecte ale majorarii TVA se lasa inca asteptate.

In plus, el este de parere ca romanii au apelat la unele economii pentru a consuma la fel de mult. Odata ce acumularile se vor „subtia” se va vedea si reducerea consumului.

Dimpotriva, spun analistii Raiffeisen Bank, evolutia din ultimele trei luni a consumului si evolutia stocurilor ne arata ca probabilitatea ca economia sa isi continue scaderea si in T4 scade simtitor. In ultimul trimestru al anului am putea vedea chiar o usoara crestere economica, cred analistii Raiffeisen, in timp ce specialistii ING sunt de parere ca ar mai putea cateva trimestre de scadere economica.

Cele doua banci fac estimari diferite de crestere economica pentru la anul: ING a calculat in 2011 o majorare a PIB de 0,2%, in timp de Raiffeisen are o estimare de +2%. Cresterea PIB estimata de guvern pentru anul viitor este de circa 2%.

Chiar daca sansa reluarii cresterii economice sta cel mai probabil in consumul intern, analistii sunt de parere ca statul nu are posibilitatea si nu trebuie sa ia masuri de incurajare a acestuia, in sensul acordarii de stimuluri.

Astfel, consumul ar putea fi incurajat de anuntata crestere a salariilor cu 15% pentru bugetari anul viitor, pregatita deja de Guvern, masura care, in mod normal, ar trebui sa sustina consumul si deci cresterea economica.

Estimarile ambelor banci au fost facute insa inaintea acestui anunt. Desi este o masura care ar influenta benefic PIB pe termen scurt, unii analisti sunt de parere ea ar putea compromite o crestere sustenabila pe termen lung.

Lucian Anghel, economist sef al Bancii Comerciale Romane, spune ca revenirea cresterilor salariale nu ar fi un semnal bun pentru economie, in conditiile in care Romania trebuie sa isi reduca deficitul bugetar, iar salariile reprezinta inca un procent important din cheltuielile publice. Daca cheltuielile revin la nivelul anterior, pentru a face rost de venituri guvernul ar putea presiune pe mediul de afaceri, si creste taxele, ceea ce ar compromite evolutia economiei.

Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank, sustine la randul sau ca nu conteaza neaparat nivelul de crestere economica, ci ca evolutia sa fie sustenabila.