BNR a decis marti in cadrul consiliului de administratie scaderea dobanzii cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 7,5%, si mentinerea nivelului rezervelor minime obligatorii, aceasta ultima decizie fiind un semn ca banca centrala si-a recapatat increderea ca statul va avea fondurile necesare pentru finantarea deficitului bugetar.
In ultima sedinta de politica monetara, cea din noiembrie 2009, BNR luase o decizie similara, de mentinere a rezervelor, pe care insa a fost nevoita sa o schimbe. Criza politica a condus la amanarea celei de-a treia transe de imprumut de la FMI, ceea ce a adus sectorul public in situatia de a apela la alte surse de imprumut, respectiv bancile. S-a dovedit insa ca acestea nu au fonduri suficiente.
In extremis, BNR a fost obligata sa revina la mijlocul lui noiembrie asupra deciziei legate de rezervele minime intr-o sedinta extraordinara, in care a eliberat 5% din rezervele in valuta, reprezentand circa 1,2 miliarde de euro.
La inceputul lui noiembrie 2009, necesarul de finantare al statului era evaluat la circa 4 miliarde de euro, doar jumatate din aceasta valoare fiind acoperita, in cele doua luni care au trecut. Prin urmare, nevoia de bani a statului este inca mare. Sunt fondurile disponibile pe piata in prezent suficiente pentru a isi asigura finantarea de care e nevoie?
In opinia Rozaliei Pal, economist sef al UniCredit Tiriac, statul ar putea avea asigurate fondurile de care este nevoie pentru finantarea deficitului bugetar, in conditiile in care, cat de curand, este posibil sa se elibereze transa a treia de imprumut de la FMI.
„Un nou guvern a fost instalat la finele lui decembrie, bugetul este de asteptat sa fie aprobat pana la jumatatea lui ianuarie, iar o noua misiune a FMI este asteptata la finele lui ianuarie, existand perspectiva ca in februarie sa fie eliberate transele 3 si 4”, spune Ionut Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank Romania.
In plus, remarca Vlad Muscalu, analist in cadrul ING Bank Romania, nevoia de finantare a statului este in prezent destul de incerta, in conditiile in care nu avem inca un buget. „Cat timp nu exista legea bugetului sunt restrictii cu privire la fondurile ce pot fi angajate”, este de parere Muscalu.
Mai mult, imbunatatirea situatiei politice creeaza statului perspective pentru a se imprumuta ieftin pe pietele externe.
Vlad Muscalu atrage insa atentia ca ar fi nevoie ca BNR sa asigure si conditiile necesare pentru ca economia si statul sa aiba acces la rezerve ieftine si in lei. Mai precis, BNR ar trebui sa asigure pe piata interbancara lichiditatea necesara care sa aduca dobanzile interbancare aproape de dobanda cheie. In lipsa acestei corelatii, diminuarea dobanzii cheie nu isi atinge scopul, remarca analistul.
Muscalu a explicat ca, atunci cand dobanzile de pe piata interbancara fluctueaza foarte mult, bancile se vad nevoite sa adauge prime de risc destul de mari creditelor pe care le ofera, in conditiile in care nu stiu la ce costuri isi vor putea reface rezervele de lichiditate, daca va fi nevoie.
Ce decizii este de asteptat sa ia BNR in sedintele urmatoare de politica monetara? Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen Bank, se asteapta la scaderea in continuare a dobanzii cheie, dar si a rezervelor minime obligatorii. Potrivit acestuia, activitatea economica extrem de slaba, dar si scaderea asteptata pentru inflatie in perioada urmatoare, sunt principalele argumente pe care BNR le-ar putea lua in calcul pentru a diminua dobanda.