Miza pe energia nucleara: avantaje, dar si riscuri majore

Saptamana trecuta, autoritatile au facut, in acest sens, un pas inainte. Nuclearelectrica, compania care administreaza centrala de la Cernavoda, a incheiat un acord cu 6 investitori (ArcelorMittal, CEZ, GDF Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power) cu care va forma o companie mixta ce va construi reactoarele 3 si 4. Statul va veni cu infrastructura, iar investitorii cu banii, urmand ca acestia sa primeasca, in schimb, energie ieftina. Constructia reactoarelor va costa 4 miliarde de euro si va dura 6 ani.

Dupa finalizarea lucrarilor, Centrala de la Cernavoda va produce in total 2800 de MW, adica peste 30% din necesarul de energie al Romaniei.

Planurile autoritatilor nu se opresc aici. O alta centrala nucleara ar urma sa fie construita in urmatorii 10 ani, ce ar urma sa asigure alte 30% din necesarul energetic.

Valica Gorea, presedintele Agentiei Nucleare, a declarat ca noua centrala va fi construita probabil in Transilvania, urmand sa aiba o capacitate de 2400 de MW, similar cu cea de la Cernavoda. Centrala va fi construita tot pe baza unui parteneriat cu investitori strategici.

Autoritatile nu au stabilit, pentru moment, necesarul de investitii pentru cea de-a doua centrala nucleara si nici ce tehnologie va fi folosita. La Cernavoda, energia nucleara este produsa pe baza reactoarelor Candu, de productie canadiana.

„Cu siguranta va fi vorba de ultima tehnologie la nivel mondial, atat din punct de vedere al randamentului cat mai ales a securitatii”, a declarat Alexandru Sandulescu, directorul general al Directiei Generale de Politici Energetice din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF).

In prezent, singura centrala nucleara din Romania se afla la Cernavoda si este compusa din doua reactoare cu o putere instalata de circa 700 MW fiecare.

Independenta energetica, dar cu ce riscuri?

Interesul major al autoritatilor pentru energia nucleara are o motivatie puternica. Romania vrea sa scape de dependenta de resursele energetice din fostul spatiu sovietic si, mai mult chiar, pe fondul investitiilor in energia nucleara, eolian si hidro, sa devina tara exportatoare de energie.

„Energia este cea mai puternica arma, carte, pe care poate sa o joace Romania in interiorul Uniunii Europene”, declara recent, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. El estima ca, pe fondul investitiilor masive, in 2020, Romania isi va dubla productia de energie electrica de la 56 TWh in prezent, la 100 TWh. Iar cum Romania nu va cosuma mai mult de 75-85 TWh, am putea deveni astfel exportatori de energie fapt care, in mod firesc va aduce un plus important la cresterea sanatoasa a economiei.

[quote=Ilie Serbanescu, analist economic]Energia a devenit valuta principala a prezentului, dar mai ales a viitorului[/quote]
„Cine va controla sursele de energie, pe viitor, si va propune solutii cat mai ieftine si de capacitate mare, va avea de castigat”, a declarat anterior analistul economic Ilie Serbanescu.

Criza mondiala, minge la fileu pentru investitii

Criza mondiala vine sa ofere un argument in plus autoritatilor sa isi duca mai departe planurile. Intrebarea este insa, cu ce risc? In Europa, dezbaterile privind riscurile energiei nucleare inclina balanta tot mai mult catre ecologisti, iar problema nucleara starneste ingrijorare inclusiv la Comisia Europeana.

Comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, avertiza recent asupra faptului ca pericolul folosirii acestei surse de energie este foarte mare, exprimandu-si ingrijorarea fata de atitudinea tarilor est-europene.

„Tarile din estul si centrul Europei, inclusiv Romania, trebuie, pe termen lung, sa-si inchida centralele nucleare”, declara Piebalgs, care recunostea insa faptul ca energia nucleara, ca sursa alternativa de producere a energiei electrice, reprezinta o varianta aflata la indemana, pe fondul presiunilor Rusiei asupra tarilor din central si est-europene, dar ca trebuie avute in vedere riscurile uriase asociate unor asemenea investitii.

Exista insa un pericol real? Cei de la Greenpeace cred ca da. Referindu-se tocmai la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, Jan Haverkamp, expertul in domeniul energiei in cadrul Greenpeace European Unit declara ca „evaluarea impactului asupra mediului pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda arata ca dezvoltarea energiei nucleare este posibila doar daca nu spui nimic despre riscurile reale: costuri ridicate, emisii de tritiu, atacuri teroriste, redirectionarea unor investitii cruciale si riscuri financiare ridicate”.

[quote=Jan Haverkamp, expert in domeniul energiei in cadrul Greenpeace]O analiza atenta a efectelor de mediu si sociale arata ca reactoarele Cernavoda 3 si 4 reprezinta raspunsul gresit la necesitatile energetice ale Romaniei si Europei[/quote]
Autoritatile romane considera insa ca proiectele nucleare ale Romaniei sunt sigure 100%.

„Reactoarele 3 si 4 nu vor avea efecte nocive asupra populatiei sau mediului inconjurator, toate monitorizarile facute de organismele independente demostrand acest lucru”, a declarat Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica.

Centrala de la Cernavoda utilizeaza procedeul canadian Candu 6 si functioneaza pe baza de reactoare cu uraniu si apa grea.

Problema nucleara, o afacere controversata la nivel mondial

Problema nucleara starneste controverse in intreaga lume. In timp ce marile state industrializate, precum SUA, Franta, Italia si Marea Britanie pun mare accent pe dezvoltarea surselor energetice nucleare, cel putin in Europa se contureaza tot mai mult un curent anti-nuclear, nefiind departe momentul in care dezvoltarea acestor capacitati ar putea fi reglementate.

Austria, Cipru, Danemarca, Germania, Irlanda si Norvegia si alte state au cerut deja Parlamentului European elaborarea unei legislatii care sa impuna reducerea capacitatilor nucleare in Europa, din cauza pericolelor potentiale foarte mari si a deseurilor care raman radioactive timp de sute de ani, si extinderea exploatarii resurselor energetice alternative, de la energia solara, la cea eoliana si forta valurilor.

In Europa Centrala si de Est, mai ales, in tarile care depind de energia venita de la rusi, interesul pentru energia nucleara este insa in crestere. In ciuda amintirilor Cernobalului, aproape toate tarile foste comuniste, de la Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria si pana la micile republici baltice cauta investitori dispusi sa construiasca capacitati nucleare.

Cehia, Lituania, Romania si Slovacia dispun, deja, de centrale nucleare. In timp ce Lituania s-a obligat sa inchida centrala nucleara de la Ignalina, in 2009, acolo unde functioneaza ultimul reactor tip Cernobil din UE, iar Bulgaria ar urma sa inchida Kozloduiul, in Romania si Polonia, zeci de investitori curteaza autoritatile pentru a le permite constructia de capacitati nucleare.

Lituania a reusit sa isi convinga vecinele baltice, Letonia si Estonia, dar si Polonia, sa finanteze constructia pe teritoriul lituanian a cel putin doua reactoare cu o capacitate totala de 3200 MW. Guvernul lituanian spera ca acestea vor intra in functiune in 2015, dar proiectul este in intarziere din cauza dezacordurilor dintre cele patru tari cu privire la modul de impartire a electricitatii produse.

Bulgaria, pe de alta parte, a semnat la sfarsitul anului 2006 un acord cu societatea rusa Atomstroiexport, pentru a construi pana in 2013 la Belene, pe Dunare, o centrala noua cu doua reactoare de noua generatie, cu capacitate de 1000 MW, proiect pentru care nu are inca finantare.

„Atata timp cat depinzi de Rusia, care oricand poate reduce energia furnizata Europei, e normal sa cauti alternative cat mai repede. Asta e justificarea est-europenilor, inclusiv a autoritatilor de la Bucuresti”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

„Este ca si cum ai alege raul cel mai mic. Din pacate, cucerite de interesul urias al investitorilor energetici, goniti din tarile UE, acolo unde trendul green prinde tot mai mult curaj, tari precum Romania cedeaza impulsului de moment, incercand sa isi rezolve cat mai simplu problemele energetice, ignorand efectele pe termen lung si pericolul nuclear”, a mai spus analistul.

Decizia autoritatilor de a investi in dezvoltarea capacitatilor nucleare este oficiala, fiind inclusa in strategia nationala energetica pana in 2020.

Statul roman va aloca 2,2 miliarde de euro, pana in 2015, in special pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. De asemenea, investitiile in acest sector includ finalizarea proiectelor de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda, precum si continuarea productie de apa grea la RAAN Drobeta Turnu Severin, pentru acoperirea necesarului Unitatilor 3 si 4.