Momentul adevarului: Cele 10 masuri guvernamentale care au adancit Romania in criza

Autoritatile s-au laudat la inceputul anului ca vom depasi recesiunea in 2010. Prognozele au fost date peste cap, spun oamenii de afaceri, in principal din cauza lipsei unei strategii economice care sa stimuleze consumul, principalul motor al cresterii economice din perioada 2005-2008 (75% din PIB).

In fapt, Guvernul Boc a actionat tocmai pe dos. Promisiunile privind mentinerea fiscalitatii au fost date peste cap odata cu cresterea TVA-ului de la 19 la 24%.

1. TVA-ul a bagat economia in perfuzii

„Cresterea TVA-ului a fost cea mai mare prostie pe care a facut-o guvernul Boc”, considera omul de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. „A ingropat practic cererea, odata cu cresterea preturilor. Guvernul n-a castigat cine stie ce bani. Mai mult a pierdut, pentru ca a adancit si mai mult economia subterana”, a afirmat omul de afaceri.

Potrivit datelor Finantelor, in primele zece luni din acest an, taxa pe valoarea adaugata (TVA) a adus la vistieria statului 31,4 miliarde lei. Suma este cu numai 10,3% mai mare fata de aceeasi perioada de anul trecut, cand s-a situat la 28,48 miliarde lei.

Autoritatile promit ca in 2011 nu vor mai umbla la TVA. Practic nici n-ar mai avea unde, in conditiile in care au dus taxa la unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume.

2. Modificarile repetate ale Codului Fiscal

Guvernul a modificat Codul Fiscal in 2010 de nu mai putin de 11 ori. Ultima modificare vizeaza cresterea accizelor la tigari si carburanti cu 3% de la 1 ianuarie 2011.

„Codul Fiscal s-a modificat de atatea ori in ultimii ani incat a devenit extrem de dificil sa urmarim toate schimbarile”, a declarat Gilda Lazar, director corporate affairs la JTI Romania, pentru DailyBusiness.ro. „Ca sa respecti legea in Romania, trebuie sa stai aproape zilnic cu ochii pe Codul Fiscal”, spune managerul de la JTI.

„Din pacate, aceste modificari repetate si de multe ori incoerente ale fiscalitatii conduc la cresterea evaziunii fiscale si la scaderea gradului de atractivitate al economiei”, a precizat Gilda Lazar.

„Predictibilitatea a devenit o simpla notiune de dictionar. Din pacate nu se intelege ca fara un cadrul fiscal stabil, batut in cuie pe 5-10 ani, e putin probabil sa castigi puncte la capitolul competitivitate. Noi pierdem, castiga tarile din jur”, a declarat omul de afaceri.

3. Impozitul minim, intre pagube si beneficii

Tot la capitolul balbaieli fiscale 2010, oamenii de afaceri includ si problema impozitului minim. Introdus la 1 mai 2009, impozitul a facut adevarate ravagii in economie, peste 100.000 de firme fiind inchise. Daca Guvernul a considerat ca impozitul a functionat ca un adevarat „anti-virus” pentru economie, curatand mediul de afaceri de firmele inactive, reprezentantii IMM-urilor au acuzat, dimpotriva, ca a facut un adevarat genocid.

„In loc sa sprijine dezvoltarea micilor afaceri, a antreprenoriatului, impozitul minim a inchis zeci de mii de firme care ofereau locuri de munca, care influentau cererea din economie. Cu ce s-a ales statul? Cu incasari bugetare mai mici si cu mai multi someri”, a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al IMM-urilor.

Guvernul a eliminat impozitul minim de la 1 octombrie si a anuntat ca de la 1 ianuarie 2011 il va inlocui cu un impozit forfetar, aplicat zonelor cu evaziune ridicata, in special din domeniul serviciilor. Intre timp, initiativa a ramas la nivel de deziderat, nefiind luata o decizie.

4. Esecul atragerii fondurilor europene

O alta mare problema pe care, in loc sa o rezolve, Guvernul a complicat-o si mai mult, o reprezinta atragerea fondurilor europene.

Pe de o parte, in loc sa simplifice hartogaraia aferenta contractelor de finantare, a crescut volumul de acte, avize si dovezi cerute.

Mai mult, in loc sa angajeze specialisti, a dat aceasta activitate pe mana birocratilor, astfel ca s-a ajuns ca dosarele de finantare sa fie intarziate cu lunile de zile, iar statul sa nu ofere niciun sprijin real, macar consultativ, daca nu financiar, celor care vin cu proiecte.

In aceste conditii, am ajuns exemplu negativ la nivel european. Financial Times a scris ca Romania a cheltuit doar 239 mil. euro din fonduri structurale, din totalul de 19,668 mld. euro alocat. In luna octombrie, potrivit datelor BNR, s-a atins un record negativ. S-au atras finantari europene de numai 35 de milioane de euro. Suma este de noua ori mai mica decat in luna precedenta.

5. Scaderea salariilor a sugrumat consumul

O alta masura criticata de mediul de afaceri o reprezinta scaderea salariilor bugetarilor cu 25% si a celorlalte cheltuieli sociale, de la alocatii, la indemnizatii de crestere a copilului, cele pentru insotitorii persoanelor cu handicap si pensii, prin aplicarea unui CAS suplimentar.

„Masuri stupide care n-au adus cine stie ce bani la buget, insa au bagat spaima in populatie. Efectul? S-a redus dramatic consumul, iar statul si-a vazut veniturile si mai mult diminuate”, a declarat consultantul fiscal Bogdan Baltazar.

Potrivit analistilor, numai din stoparea pierderilor de la companiile de cale ferata, statul ar fi putut acoperi lejer 2-3 ani de reduceri salariale in mediul bugetar. „E chestie de viziune. Trebuiau reasezate salariile, asta e clar, potrivit unei grile reale, insa sa tai la toata lumea fara practic nicio analiza de impact, a dovedit, inca odata, daca mai era nevoie, mentalitatile contabilicesti ale acestui guvern”, a declarat analistul Cristian Dinulescu.

6. Investiile in borduri si ronduri de flori

Una dintre cele mai criticate decizii luate de Guvernul Boc in 2010 vizeaza modul in care s-au cheltuit si asa-putinii bani ramasi pentru investitii. Guvernul s-a laudat cu inaugurarea a cativa kilometri de autostrada, a unor portiuni de centuri rutiere ale oraselor si cam atat.

In rest, banii s-au dus pe amenajari peisagistice, schimbari de borduri si asfaltari pe strazi laterale. „Incerc sa gasesc investitiile facute de acest Guvern in 2010. S-a laudat, la inceputul anului ca va aloca 20% din buget pentru investitii. De fapt, daca s-a cheltuit 5%, e mult”, spune omul de afaceri Cristian Parvan.

„Pe ce s-au dus banii? Ii vedem la tot pasul. Afaceri cu panselute, gazon, traditionalele borduri, asfaltari pe strazi necirculate, mobilier urban de lux si cam atat. Restul s-a investit in achizitia de mobilier, birotica etc. Inaugurarea a cativa kilometri de autostrada nu poate fi luata in serios, in conditiile in care ne-a fost promis cat in luna-n si stele”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor Ministerului Finantelor, in primele 10 luni, investitiile statului, ce includ cheltuielile de capital precum si programe de investitii finantate din surse interne si externe,
au fost de 22,5 miliarde lei, respectiv 4,4% din PIB.

7. Programul Prima Casa a stimulat comertul, nu investitiile

Oamenii de afaceri s-au declarat nemultumiti si de modul in care statul s-a facut ca stimuleaza piata constructiilor, in anii trecuti unul dintre principalii piloni ai cresterii economice.

Programul Prima Casa, in varianta 2010, s-a dovedit, ca si prima varianta, un vehicul mai mult de specula, care a influentat preturile si prea putin a stimulat constructiile noi.
” Programul Prima Casa, in forma sa actuala, este o mare eroare pentru ca nu stimuleaza decat vanzarea de locuinte vechi”, a decarat, recent, pentru DailyBusiness.ro, Dan Ioan Popp, presedinte Impact Developer & Contractor S.A.

„Vanzarea de case la mana a doua consuma bani, insa nu produce valoare adaugata. Practic, nu se vede in PIB, pentru ca nu stimuleaza in niciun fel activitatea economica ci doar speculatia imobiliara. E nevoie de un program care sa stimuleze constructia de locuinte noi care sa fie cumparate sau inchiriate. In Germania, 60% din populatie sta cu chirie”, a mai spus omul de afaceri.

Programul Prima Casa, in forma sa modificata, aplicabila si in 2011, prevede acordarea unor garantii mai mari cu 10-15.000 euro pentru cei care construiesc sau cumpara locuinte noi.

8. Achitarea datoriilor statului catre firme

Una dintre masurile cu aplicare imediata promisa de Guvernul Boc, care insa nu a fost respectata, lucru sesizat si de sefului misiunii FMI, Jeffrey Franks.

Nivelul arieratelor in loc sa scada, au crescut in 2010 pentru ca Guvernul a preferat sa nu isi mai achite facturile in tentativa de a respecta tintele de deficit bugetar stabilite cu FMI, pentru a primi transele din imprumut.

Astfel, sub presul Finantelor s-au adunat datorii de peste 12 miliarde de lei, dintre care 10 miliarde reprezinta arieratele companiilor de stat. Peste 1 miliard de lei reprezinta datorii scandente de mai mult de 90 de zile.

Potrivit lui Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene, arieratele reprezinta un pericol pentru functionarea intregii economii, avand in vedere ca, daca statul nu-si plateste furnizorii si prestatorii de servicii, acestia, la randul lor, nu pot sa-si plateasca propriile facturi.

„Exista multe state cu arierate. Rata dobanzii implicita este mai mare decat costul cu care se finanteaza deficitul. Este o modalitate foarte scumpa de a finanta Guvernul. O modalitate de reducere a deficitului este sa reducem arieratele”, a explicat Szekely.

FMI a cerut, in ultimele negocieri cu Guvernul, ca arieratele sa fie reduse la zero in 2011.

9. Stimularea exporturilor

Pusa la loc de cinste in programul anti-criza prezentat de premierul Boc, masura nu s-a concretizat in niciun fel pana in prezent, dincolo de masurile cu titlu de angajament.

Capitalizarea CEC si a Eximbank, decise de guvern, au fost amanate, iar politicile promise de sprijinire a exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare si a celor alimentare lipsesc cu desavarsire, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor (ANEIR).

Chiar si fara sprijinul statului, exporturile au devenit, in 2010, colacul de salvare pentru economie. Datele Institutului National de Statitica arata ca in primele zece luni exporturile au ajuns la 30,3 mld. euro, in crestere cu 26,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Vedetele exporturilor au fost in acest an Daciile de la Pitesti si telefoanele Nokia made in Cluj, avand o contributie importanta la redresarea exporturilor.

10. Nesiguranta si negativismul mesajului public

Dincolo de masurile luate, unele bune, cele mai multe rele, oamenii de afaceri reclama absenta unui mesaj coerent. Declaratiile politice ale premierului si ministrilor sai, luarile de pozitii, anuntarea unor estimari hazardate, toate acestea au contribuit la climatul general de neincredere.

„Va mai amintiti de exercitiile de filozofie fiscala ale ex-ministrului de Finante Vladescu privind impozitarea diferentiata, privind cota unica etc.? Dar de luarile de pozitii ale premierului Boc care periodic anunta iesirea din criza, apoi criza majora in care se afla statul? „, afirma analistul Cristian Dinulescu.

„Toate aceste luari de pozitii au afectat perceptia investitorilor privind Romania si au influentat negativ consumul intern. Romanii, care sperau sa primeasca de la autoritati vestile pozitive de care aveau nevoie, au fost bombardati sistematic cu declaratii contradictorii. Efectul ? La noi consumul, care reprezinta 70% din PIB, a scazut la limite dramatice”, a declarat acesta.