Mixul de politici economice, incluzand politica monetara, politica fiscala si cea salariala, care ar trebui sa contribuie la ajustarea deficitelor externe, prin reducerea consumului, a inceput sa functioneze, pe fondul crizei, considera guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Scaderea creditarii a sprijinit la randul sau diminuarea cererii.
„Incheierea acordului cu FMI, redefinirea bugetului precum si politica salariala l a nivelul segmentului public, arata ca politica fiscala ajuns sa functioneze in sensul dorit”, a spus Isarescu joi, cu ocazia prezentarii raportului trimestrial de tintire a inflatiei.
Scaderea cresterii deficitelor si semnarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI) au facut ca perspectiva investitorilor asupra Romaniei sa ramana pozitiva, iar riscul asociat investitiilor pe piata locala sa scada mult in raport cu varful crizei, luna octombrie 2008.
Potrivit datelor prezentate joi de guvernator, in prezent, Romania se bucura de un cost al riscului (CDS – credit default swap) mult diminuat in raport cu cel din octombrie.
Reducerea consumului a creat totodata perspective bune pentru inflatie, in conditiile in care anii anteriori au reprezentat un sir de ratari a tintelor propuse de BNR.
Astfel, pentru anul viitor, „cand procesul de scadere a inflatiei observat in ultima perioada s-ar putea consolida”, Isarescu a mentionat ca se asteapta ca inflatia sa atinga un nivel in cadrul marjei fixate de banca centrala (3,5% plus minus un punct procentual), dar in palierul de jos al acesteia, adica sub 3,5%, prognoza BNR pentru 2010 fiind de 2,8%.
Pentru 2009 guvernatorul crede ca exista sanse ca inflatia sa se inscrie usor sub maximul tintei, respectiv la un nivel de 4,4%, conform prognozei facute joi.
In plus, Mugur Isarescu estimeaza ca Romania va inregistra crestere economica in acest an, bazandu-se pe parcursul celorlalti ani, in care ultimele trimestre au avut cel mai puternic aport la produsul intern brut anual. „Chiar daca in T1 cresterea economica este negativa sa nu uitam ca anul are 4 trimestre”, a subliniat guvernatorul.
Isarescu: Nu stiu ce vor face bancile cu banii de la banca centrala
O evolutie asupra careia guvernatorul nu a putut face joi estimari, a fost cea a creditarii.
Pe fondul scaderii consumului, banca centrala a incercat o usoara relaxare a politicii monetare, scazand in sedinta de miercuri dobanda cheie, miscare ce ar trebui sa incurajeze creditarea in lei. Mai precis, o scadere a dobanzii cheie ar trebui sa fie urmata de scaderea dobanzii la creditele in lei, ceea ce ar incuraja creditarea in moneda nationala.
Masura vine in continuarea celei luate in cadrul sedintei anterioare a consiliului de administratie al bancii centrale, cand s-a decis anularea rezervelor minime impuse de Banca Nationala pentru pasivele in valuta cu scadente de peste 2 ani le bancilor comerciale. Suma ce va fi virata astfel bancilor depaseste un miliarde de euro, a spus guvernatorul.
In contextul actual este neclar insa ce vor decide bancile sa faca cu banii, institutiile financiare lasandu-se greu induplecate in ultimul timp sa urmeze indemnurile de relaxare a creditarii ale bancii centrale. Reticenta acestora ar putea fi insa justificata de posibilele presiuni pe care bancile mama le-au pus asupra acestora, pentru rambursarea fondurilor pe care le-au imprumtat anterior filialelor.
Isarescu a mentionat insa ca isi doreste ca banii eliberati catre bancile comerciale sa mearga spre creditre, mentionand chiar ca, atunci cand imprumuturile vor fi relansate, cel mai probabil este ca fondurile sa se indrepte mai intai spre partea de corporatii.