Munca la negru face o treime din PIB-ul Romaniei

Munca la negru continua sa reprezinte un adevarat flagel pentru economia romaneasca, spun reprezentantii IMM-urilor. In opinia lor, solutia pentru reducerea nivelului de evaziune fiscala in piata muncii ar fi o scadere a fiscalitatii in domeniu care, in prezent, depaseste 50%.

Adrian Izvoranu, secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania declara, pentru DailyBusiness, ca o astel de masura ar determina patronii sa creasca salariile, iar muncitorii nu vor mai fi atat de tentati sa plece la munca in Occident.

„O reducere a fiscalitatii, de pana la 10 procente, ar putea duce la o reasezare a pietei muncii, care, in prezent, este extrem de fluctuanta. Patronii prefera sa angajeze la negru decat sa plateasca contributii ce reprezinta 50% din salarii”, a declarat Izvoranu.

„O stimulare fiscala pe acest segment ar putea duce la o reasezare a sistemului salarial, ar putea determina o fidelizare a personalului si ar duce, poate cel mai important, la o diminuare a emigratiei in masa a muncitorilor spre Occident”, a mai spus Izvoranu.

In prezent, deficitul de pe piata muncii din Romania este estimat de autoritati la 500.000 de muncitori din care peste 150.000 in domeniul constructiilor.

Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii, spune ca cele mai afectate domenii de munca la negru sunt constructiile si activitatea de menaj, iar categoriile sociale care determina aceste probleme sunt cu precadere studenti, someri, imigranti si lucratori cu activitati independente.

„La nivelul Uniunii Europene se elaboreaza o directiva care are ca obiectiv combaterea muncii nedeclarate, ceea ce reprezinta o mare problema pentru tot spatiul comunitar. Datele preliminare arata ca amploarea muncii la negru este atat de ridicata incat a atins valori de 20% din PIB, iar in unele tari din sudul si estul Europei acesti indici sunt mai mari. In ceea ce priveste Romania, estimarile noastre indica un nivel de 30-35% din PIB”, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, Ovidiu Nicolescu.

Reducerea taxelor, benefica pentru buget?

Omul de afaceri Liviu Rogojinaru, membru in Consiliul National al IMM-urilor, crede ca o reducere a fiscalitatii in piata muncii poate aduce, pe termen lung, o crestere a incasarilor la bugetul de stat.

„Sa reduci impozitarea cu 7-8%, de exemplu, poate aduce un procent similar din munca la negru in piata legala. Asta inseamna, pe volum, o crestere a incasarilor din taxe si impozite si, poate cel mai important, mentinerea fortei de munca in tara. Daca nu vom sti sa stimulam piata muncii, ne vom trezi, asa cum se intampla in constructii, ca avem proiecte deja contractate, platite, si nu avem cu cine sa le lucram”, a declarat Rogojinaru.

Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania, estimeaza ca o reducere a taxelor salariale cu 10 procente ar putea fi operata din 2009, iar efectul, cumulat cu introducerea unui sistem de taxare diferentiat in economie, se va vedea in mod concret in productivitatea muncii, in competitivitatea economica, inclusiv in ceea ce priveste preturile.

„Daca reduci de pilda 10% din impozitul pe care trebuie sa il plateasca angajatorul si angajatul ce inseamna? Ii lasi patronului loc sa mareasca salariul, angajatului sa castige mai mult, il determini pe salariat sa munceasca mai bine, pentru ca este platit mai bine, iar pe patron, printr-o politica diferentiata de impozitare in functie de domeniul economic in care activeaza, cum am avut de pilda facilitati de genul acesta IT, sa isi construiasca o afacere stabila, bazata pe o forta de munca calificata, in care este interesat sa investeasca”, a spus Ionescu, pentru DailyBusiness.

„Altfel, daca tu ca stat nu faci altceva decat sa tragi de angajatori si angajati sa iti dea mai multi bani, nu vei face decat sa il stimulezi sa caute cai ca sa nu iti plateasca. Sau sa plece in Bulgaria, de pilda unde angajatorul plateste contributii la un sfert din cele din Romania, iar angajatul sa emigreze in Spania si Italia, acolo unde, desi lucreaza la negru, ia un salariu de 2-3 ori mai mare decat in tara si isi permite sa riste sa nu aiba forme legale”, a mai spus Ionescu.

„Reducerea impozitelor pe piata muncii ar fi masura prioritara pe care autoritatile trebuie sa o aiba in vedere. Reglementarea flexibila a angajarii temporare si ocazionale este, de asemenea, o masura importatnta la care ar trebui sa se lucreze. Iar reducerea birocratiei si stimulentele pentru crearea de noi locuri de munca ar intregi tabloul de elemente care ar duce la rezolvarea problemei”, a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

Exista insa si voci care cred ca o reducere a fiscalitatii in domeniul pietei muncii va avea si efecte negative, mai ales din perspectiva pensiilor pentru care si asa guvernul cauta cu disperare bani pentru a acoperi deficitul creat de majorarea pensiilor din 2008.

Sindicalistii spun ca reducerea impozitarii ar putea stimula angajarea si investitiile firmelor, dar va pune in acelasi timp o presiune suplimentara pe sistemul de pensii de stat si pe preturi.

Sindicalistii sustin ca prin reducerea contributiilor sociale, de pilda, fondul public de pensii nu va putea suporta majorarile substantiale promise, iar fondul pentru somaj si cel al asigurarilor pentru risc profesional nu vor mai putea sustine masurile pentru protectia salariatilor.

Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de parere ca reducerea contributiei la fondul pentru somaj cu 2% la angajator si cu 0,5% la angajat, din acest an, este in defavoarea masurilor active de ocupare.

„Acest lucru, chiar si in conditiile largirii bazei de impunere, se face in detrimentul masurilor active, in conditiile in care in Romania exista probleme grave legate de somaj, care trebuie rezolvate. Totodata nu vor exista fonduri suficiente pentru functionarea comitetelor sectoriale la nivel de intreprindere”, a spus liderul sindical.

Sindicatele cer controale la sange pe piata muncii

Sindicalistii cred ca, dincolo de discutiile privind reducerea impozitarii salariale, munca la negru ar putea fi redusa printr-o implicare mai activa a autoritatilor in sensul demararii unor controale mai dure in piata de munca, in special in constructii si comert, acolo unde munca fara forme legale este un fenomen larg raspandit.

„Avem semnale ca in morarit si panificatie evaziunea fiscala este in proportie de 40-50%, aproape la fel in industia alcoolului si a tutunului. In toate tarile exista un pocent de evaziune fiscala, dar care nu depaseste 10%, la noi, insa, se ridica la peste 40%. Iar institutiile statului, care ar trebui sa controleze activitatea acestor societati, sunt mana-in-mana cu patronii, ii anunta inainte de a se duce in control si ii gasesc curati”, a declarat, anterior, Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimenatra (FNSAI).

Ministerul Muncii estimeaza piata muncii la negru la 1,2 milioane de persoane

Daca IMM-urile cred ca in Romania lucreaza fara forme legale 500.000 de muncitori, oficialii Ministerului Muncii cred ca numarul acestora este dublu, de peste 1,2 milioane.

In opinia specialistilor din minister, restructurarile economice prin care a trecut Romania, investitile straine sau cele nationale, private, care au dus la schimbarea structurii industriale, dar si tranzitia de la economia centralizata la cea de piata au condus la modificarea structurii locurilor de munca.

„Scaderea continua a populatiei apta de munca, care se inscrie in tendinta generala de scadere a populatiei Romaniei, dar si plecarea masiva la munca in strainatate a romanilor sunt alte fenomene care au influentat negativ piata muncii”, se spune intr-o analiza realizata recent de Minsterul Muncii.

Potrivit documentului elaborat de minister, care cuprinde date din mai multe sondaje si analize ale pietei muncii, Romania se situeaza peste media europeana la numarul de ore lucrate de angajatii cu norma intreaga, 41,3 ore pe saptamana, fata de 40,5 ore pe saptamana in UE 27. In ceea ce priveste salariul minim, statul roman se afla pe penultima pozitie in topul tarilor care reglementeaza un astfel de salariu, cu sub 140 de euro pe luna, acest venit fiind de 11 ori mai mic decat in Luxemburg, statul care plateste cel mai mare salariu minim lunar, respectiv peste 1.570 de euro. De asemenea, aproape jumatate dintre romani lucreaza sase sau sapte zile pe saptamana, fata de 22%, cat este media europeana.

Analiza mai arata ca romanii sunt cei mai expusi europeni la riscuri fizice la locul de munca (temperaturi ridicate sau joase, fum, materiale infectioase sau munci care necesita eforturi fizice repetate) si peste jumatate dintre muncitori considera ca munca le afecteaza sanatatea. Cu toate acestea, Romania se afla pe ultimul loc in Europa, cu cei mai putini lucratori care si-au luat concediu medical, respectiv zece procente.