Cele doua metode presupun renegocierea datoriilor pe care firma le are la creditori, asa incat compania sa obtina un flux de numerar care sa ii permita continuarea afacerii.
Daca firma isi continua business-ul, cresc si sansele creditorilor de a isi recupera creanta, au spus reprezentantii grupului de consultanta financiara Nexia.
Potrivit lui Dinu Petre, avocat in cadrul firmei de avocatura Cunescu, Balaciu si Asociatii, membra a grupului de consultanta financiara Nexia, bancile mari sunt insa foarte reticente atunci cand un debitor vrea sa negocieze datoriile prin cele doua metode.
„In schimb, am observat ca exista mai multa deschidere din partea bancilor mici si firmelor de leasing”, a spus Dinu Petre.
Petre spune ca marii finantatori prefera mai degraba trimiterea companiei in insolventa, o procedura care le da statutul de creditor privilegiat, si dreptul de a fi printre primii despagubiti.
„Concordatul preventiv si mandatul ad-hoc trateaza insa in mod egal toti creditorii”, a spus Luminita Ristea, managing partner al firmei de consultanta fiscala Consulting R, membra a Nexia.
„Creditorii care se opun acestei proceduri ar trebui sa tina insa cont ca, atunci cand compania a intrat in insolventa, sansele lor de a isi recupera datoriile scad”, a adaugat Ristea.
Ea a explicat ca firmele aflate in insolventa sunt de regula intr-un stadiu avansat de degradare, nu isi mai continua activitatea, iar creditorii cu greu isi pot recupera datoria.
„Din statisticile practicienilor in insolventa reiese ca finantatorii recupereaza doar 10% din datoriile pe care le au la firmele in insolventa, in medie”, a spus Dinu Petre.
„Or, cel putin in cazul concordatului preventiv, creditorii pot recupera minim 50% din creante”, a precizat Petre.
In cazul concordatului preventiv, negocierea pentru rescadentarea datoriilor se poarta intre firma si creditorii care detin, cumulat, cel putin 80% din creantele companiei. Planul de reesalonare propus de debitor trebuie sa conduca la recuperarea a cel putin 50% din creante. Intelegerea dintre debitor si creditori este realizata sub supravegherea unui mandatar, desemnat de tribunal din randul practicienilor in insolventa.
In cazul mandatului ad-hoc, declansat de asemenea la initiativa debitorului, discutiile se poarta cu fiecare creditor in parte, in intalniri confidentiale, sub supravegherea unui specialist in insolventa. Debitorul alege singur creditorii cu care se va intalni si nu este obligat sa prezinte un plan prin care sa garanteze ca va fi recuperat un anumit cuantum din datorie.
Luminita Ristea considera ca firmele apeleaza inca prea putin la cele doua metode. „Pana acum avem un singur client care a declansat procedura de concordat preventiv, iar situatia sa evolueaza foarte bine”, a spus reprezentanta Consulting R.