Potrivit CITR,
aceste vor fluidiza procesul judiciar si vor avea efecte pozitive
asupra mediului de afaceri.
”Suntem in plin
proces de reformare a dreptului insolventei; ceea ce a inceput cu
Ordonanta de urgenta 91/2013, care a provocat la momentul respectiv
valuri de nemultumire si contestatii, se finalizeaza in cele din urma
intr-o forma mai compacta prin noua lege a insolventei. Din punctul
nostru de vedere, aceasta forma a legii este de bun augur si va aduce
imbunatatiri in desfasurarea procedurilor de insolventa”, a
declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR.
In forma finala a
legii au fost introduse noi standarde benefice pentru procedura,
precum cel al inventarierii averii debitorului in termen de 60 de
zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus
pentru perioada observatiei etc. Sunt practici care asigura fluenta
procedurii.
Legea raspunde si
unor dileme ale legislatiei anterioare, cum sunt, de exemplu,
actiunile creditorului bugetar in procedura. Un astfel de concept
este testul creditorului privat, extrem de util, in special aplicat
problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creantelor
bugetare. Testul analizeaza daca Statul, in calitatea sa de creditor
privat, urmareste maximizarea sanselor de a recupera intreaga
datorie.
Daca un creditor
privat, pus in aceleasi conditii cu creditorul bugetar, ar accepta o
reducere a creantei sale prin plan, o eventuala acceptare de catre
creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creantei sale
nu constituie ajutor de stat.
O alta noutate
importanta este posibilitatea acordata creditorilor si
administratorului judiciar de a formula obiectiuni impotriva
rapoartelor de evaluare. Ele sunt apoi solutionate de catre
judecatorul sindic, iar in cazul admiterii contestatiei, evaluatorul
este obligat sa raspunda obiectiunilor. In situatia in care raspunsul
nu e satisfacator, judecatorul poate dispune efectuarea unei noi
expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare,
insotita de controlul judiciar al judecatorului sindic, va asigura
corectitudinea lor si un cadru mai securizant pentru participantii la
procedura.
O prevedere de
asemenea importanta, in cazul intrarii in faliment prin esuarea
reorganizarii, este revenirea la tabelul definitiv a tuturor
creantelor impotriva debitorului si renasterea creantelor reduse prin
plan. Astfel este descurajata propunerea unor planuri neviabile, doar
pentru a beneficia de asa-numitul hair-cut al creantelor.
Nu in ultimul rand,
un pas inainte este si introducerea in Lege a unor mecanisme clare si
eficiente pentru protejarea creantei finantatorilor din perioadele de
observatie si reorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de new
money priviledge. Aceasta prevedere este un foarte mare progres
legislativ, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri.
Citeste si 65.000 de firme, in insolventa! Cu cine si in ce conditii mai poti sa faci afaceri in Romania