Anuntul facut de presedintele Traian Basescu luni, in cadrul discutiei cu Jeffrey Franks, seful Misiunii FMI, nu a luat prin surprindere pe nimeni, spun experti in economie.
Despre aceasta posibilitate s-a discutat inca de la vizita sefului Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti, Dominique Strauss-Kahn. Atunci, Basescu a avansat ideea unui acord de tip preventiv. Acesta ar fi permis Romaniei sa apeleze la banii Fondului doar atunci cand are nevoie.
Intre timp, insa, Romania s-a afundat in criza. Chiar daca datele de la Institutul National de Staistica (INS) au aratat in trimestrul al doilea o temperare a scaderii economice fata de primul trimestru, acestea pot fi puse pe seama factorilor sezonieri.
”Am iesit dintr-o iarna grea, care s-a prelungit pana in martie. Era normal ca odata cu primavara, sa avem o dezmortire”, a explicat omul de afaceri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
In trimestrul al treilea, datele se anunta mult mai proaste. In primul rand, ca urmare a impactului majorarii TVA. Consumul, principalul motor al economiei, se ineaca tot mai puternic. Pe de alta parte, nici exporturile nu vor mai arata aceleasi performante, atata timp cat si economiile occidentale dau semnale ingrijoratare.
”Cresterea economica, stimulata de ajutoarele de stat, incepe sa se tempereze. Pana acum s-a ascuns sub pres, de acum incolo urmeaza sa vedem adevaratele dimensiuni ale crizei”, spune consultantul economic Bogdan Baltazar.
Iar trimestrul 4 nu aduce nici el sperante mai bune, fapt pe care autoritatile il stiu foarte bine. Astfel ca varianta unui nou imprumut pare a fi batuta in cuie.
”Cred ca nu vom mai vorbi de un acord de tip preventiv. Va fi un nou acord stand-by, de 15-20 miliarde de euro, care pe de o parte va avea rolul de a rostogoli datoriile facute deja, iar pe de alta de a completa veniturile statului, grav afectate de scaderea tot mai accentuata a incasarilor din taxe si impozite”, considera analistul economic Cristian Dinulescu.
Creditul ”colac de salvare” care sacrifica generatiile tinere
Potrivit analistilor economici, acordul cu FMI va aduce lucruri bune si rele, in aceiasi masura.
Miliardele imprumutate de la FMI vor fi platite de generatiile urmatoare. Iar asta va insemna ca taxele si impozitele vor ramane la un nivel ridicat ani de zile de acum incolo.
”Sa nu uitam ca va trebui sa dam inapoi toti acesti bani. Luam de la banci, de la FMI, din obligatiuni, de pe unde putem, fara limite”, a declarat, anterior, pentru DailyBusiness.ro, analistul Ilie Serbanescu.
”Ne vom trezi ca ne amanetam viitorul de dragul salvarii unor privilegii din prezent, vezi situatia din sectorul bugetar”, a mai spus analistul.
Pe de alta parte, un nou acord cu FMI reprezinta singura garantie ca Romania se tine de reforme. ”Sa nu uitam ca, daca n-ar fi fost banii FMI-ului, statul ar fi fost, de multa vreme, in faliment”, a declarat Baltazar.
Expertii spera ca, odata cu semnarea noului acord, ce ar putea avea loc cel mai probabil in primvara anului viitor, FMI sa nu mai inchida ochii la ”artificiile” lansate de premierul Boc.
”Reformele, mai ales in domeniul bugetar, au insemnat mai mult praf in ochi. La capitolul desponibilizari, Guvernul a amagit FMI-ul cu disponibilizarea posturilor neocupate, dar bugetate. Cam asa s-a facut reforma peste tot”, spune analistul Cristian Dinulescu.
Analistii spera ca noul acord de imprumut sa aduca astfel un calendar mai strict in privinta masurilor de reforma asumate. ”Reforma in sistemul bugetar a insemnat, cel putin pana in prezent, reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. Sper ca sa vedem, in sfarsit, o responsabilizare a Guvernului. Pana acum, factura recesiunii a fost platita de mediul privat si salariati”, a declarat Cristian Parvan, secretatul general AOAR.
Pe ce s-au cheltuit banii de la Fond?
Romania a imprumutat de la FMI 12,95 miliarde de euro. Pe ce s-au dus banii primiti pana acum? O intrebare la care analistii spun ca Guvernul ar trebui sa vina cu raspuns.
”S-au platit pensii si salarii, s-au achitat miliardele pentru clientii politici, in rest n-am vazut nimic. Unde sunt investitiile majore de care Boc vorbea in 2009?”, se intreaba analistul Cristian Dinulescu.
Dincolo de banii cheltuiti de Guvernul Boc, o alta mare parte din imprumut a ajuns la Banca Nationala a Romaniei (BNR). Ce s-a facut cu acesti bani? Guvernatorul Mugur Isarescu remarca stabilitatea leului. S-a spus ca o depreciere a monedei nationale ar fi dus la un adevarat dezastru economic. Preturile ar fi crescut peste masura, romanii nu si-ar mai fi platit ratele la banci etc.
In fata acestor temeri, cheltuirea miliardelor de la FMI pentru a apara cotatia leului pare justificata. Sunt insa experti care spun ca Romania a aruncat cu banii pe geam. A facut exact ceea ce asteptau speculatorii.
Analistul economic Bogdan Glavan crede ca situatia economica dezastruoasa in care se afla Romania se datoreaza, in buna parte, si Bancii Nationale care a dus o politica monetara iresponsabila, sustinand un curs artificial al leului.
”Se poate vedea ca ultimii ani, BNR a dus o politica tipica de consiliu monetar, asemanatoare celei practicate de Letonia si Estonia, in special in ceea ce priveste masa monetara. Guvernatorul a dorit sa evite orice neplaceri, orice comentarii la poarta domniei sale si astfel a tinut leul stabil. Iar efectele le-am simtit si o sa le simtim si in continuare”, a declarat Glavan pentru DailyBusiness.ro. ”Aceste lucruri nu s-ar fi intamplat daca am fi lasat cursul liber. Leul s-ar fi apreciat”, spune analistul.
Adevaratul efect al banilor de la FMI? ”Nu vom asista la niciodata la o echilibrare a pietei, ci la o crestere a volatilitatii, sau vom asista la o inghetare, o adormire a evolutiei adevarate, iar consecintele vor fi tot mai grave”, spune Glavan. ”Nu cred ca aceasta este o politica de sustinere a leului, este o politica mai degraba de camuflare a problemelor reale pe care le are moneda nationala. Daca BNR si-ar fi propus o politica monetara sanatoasa, ar fi luat masuri mai din trecut”, a declarat expertul, pentru DailyBusiness.ro.