Paradoxul, si anume un minim al insolventelor corelat cu un maxim al
pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul
firmelor. Mai exact, din totalul companiilor insolvente in primul
semestru al anului curent, un numar de 20 de firme au avut venituri
mai mari de 10 M EUR in anul anterior, dintre care 11 desfasurau o
activitate de distributie, comert sau furnizare de energie.
Aceste
companii au un nivel scazut al activelor imobilizate si un grad de
indatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la
pierderi semnificative.
Gradul
de indatorare a companiilor care ulterior au intrat in insolventa a
crescut constant, de la 72% in 2008, la aproximativ 97%, in 2016.
Aceasta dinamica a fost determinata de acumularea de pierderi care au
erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scazut de capitalizare
din partea actionariatului si necesitatea de suplimentare a
datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichiditatii.
Din
cele 4.442 de companii insolvente in primul semestru al anului 2017,
2.244 companii au depus declaratiile financiare pentru activitatea
desfasurata in anul 2016.
Conform analizei Coface,
una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrarii in
insolventa a fost cresterea accelerata a datoriilor mult peste
avansul veniturilor, cuplata cu acumularea de pierderi din ce in ce
mai mari.
Cu
toate acestea, s-a remarcat o evolutie a veniturilor companiilor, in
anii premergatori insolvabilitatii.
„Nivelul
veniturilor firmelor a crescut puternic in ultimii 3-4 ani dinaintea
intrarii in insolventa, ca urmare a investitiilor semnificative.
Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26%
peste anul anterior si de aproape doua ori peste cea din 2008. Cu
toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se
eficientiza, acumuland pierderi din ce in ce mai mari. Aceasta
dinamica a fost inregistrata ca urmare a evolutiei gradului de
indatorare, care a generat o povara financiara tot mai importanta”,
a declarat
Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.
Totodata,
cresterea
valorii instrumentelor refuzate la plata cu aproape 50% in prima
jumatate a anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului
anterior pare sa fie, de asemenea, paradoxala, avand in vedere ca
lichiditatea inregistrata la nivelul mediului de afaceri este la un
maxim istoric.
Conform studiului, valoarea insumata a trezoreriei companiilor din
mediul de afaceri activ in Romania a evoluat constant de la impactul
crizei financiare pe plan local, ajungand la 128 MLD RON la finalul
anului 2016, comparativ cu 78 MLD RON in 2007.
„Daca
sunt companii care beneficiaza de numerar, iar insolventele din
primul semestru al anului curent raman la un minim istoric, de ce
inregistram o crestere a valorii instrumentelor refuzate la plata?
Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului
polarizarii veniturilor, profiturilor si a lichiditatii in randul
companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre
companiile active din Romania, aproximativ 5.000, concentreaza 58%
din lichiditatea intregului mediu de afaceri la finalul anului 2016,
comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. In concluzie,
numerarul consolidat in intregul mediu de afaceri inregistreaza
intr-adevar o crestere, insa surplusul este concentrat in randul
firmelor mari. Comasarea numerarului in randul firmelor mari este
generata de accentuarea fenomenului polarizarii din perspectiva
veniturilor si profiturilor companiilor active in Romania”, a
precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
„Astfel,
cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o
pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai
putin vizibil in tarile din regiune. Mai exact, 6 din 10 companii
active in Romania inregistreaza profituri, din care 75% sunt
concentrate in cele mai mari 10% din companii. Pe de alta parte, 4
din 10 companii active inregistreaza pierderi, in timp ce doar 42%
sunt sunt concentrate in cele mai mari 10% din companii”, a
adaugat Iancu Guda.
Ce
greseli au facut companiile care au intrat in insolventa?
Analizand
evolutia situatiei financiare inregistrata in perioada 2008 – 2016 de
catre companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al
anului curent, semnalam cateva dintre cele mai comune greseli:
Sectoarele
cu cele mai multe insolvente: Constructii & Comert
In
majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care
inregistreaza cel mai mare numar al firmelor aflate in insolventa au
ramas cu precadere neschimbate, singurele modificari fiind la nivel
de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum doua
pozitii. Totusi, este pentru prima data in ultimii cinci ani cand
comertul cu ridicata sau cu amanuntul nu se afla pe prima pozitie din
perspectiva numarului absolut al insolventelor nou deschise.
Cele
mai multe insolvente deschise in primul semestru al anului curent au
fost in constructii, respectiv 746, care par sa treaca printr-o
perioada nefasta, volumul lucrarilor scazand cu 8% in primele sase
luni ale anului curent, comparativ cu aceeasi perioada a anului
anterior. Sectorul mentionat este urmat de comertul cu amanuntul (705
insolvente in semestrul I 2017), comertul cu ridicata si distributie
(660 de insolvente).
Distributia
teritoriala a insolventelor
Distributia
teritoriala a cazurilor de insolventa in primul semestru al anului
2017 nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta in
aceeasi perioada a anului anterior. Zonele Bucuresti,
S-E si S au
ramas primele trei regiuni unde se inregistreaza cel mai ridicat
numar de insolvente, in timp ce zonele V,
S-V si Centru
raman pe ultimele pozitii din acest punct de vedere.