Ministerul Finantelor ar putea lansa, in a doua jumatate a lunii octombrie, prima emisiune de eurobonduri din cadrul programului de finantare EMTN (euro medium term notes). Un instrument folosit in premiera de guvernanti, prin intermediul caruia statul va putea sa imprumute bani de pe pietele externe oricand, in functie, bineinteles, de conditiile pietei.
„Ne asteptam ca procedura pentru emiterea eurobondurilor pe termen mediu sa se finalizeze pana la jumatatea lui octombrie, iar dupa aceea vom fi atenti la piata pentru a realiza emisiunile atunci cand vom gasi un moment propice”, a declarat Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul de Finante, citat de Bloomberg.
Finantele si-au propus sa imprumute prin acest instrument 7 miliarde de euro in urmatorii 3 ani. O suma ce pare modesta, daca iei in calcul faptul ca numai in acest an statul a imprumutat de la FMI, UE, Banca Mondiala si de pe piata bancara romaneasca in jur de 12 miliarde de euro.
O afacere excelenta, spune Dragoi, in conditiile in care imprumuturile de tip EMTN vor permite statului sa echilibreze oarecum balanta de plati. Cu o parte din bani vor fi acoperite creditele pe termen scurt, iar restul vor fi folositi, bineinteles, pentru acoperirea gaurilor din buget.
Analistii economici spun insa ca afacerea este destul de riscanta pentru Romania. In teorie, faptul ca Guvernul cauta sa rostogoleasca din datorii, ca sa reduca povara de plata pe urmatorii 2 ani, este vazut ca un lucru normal.
Riscurile asociate sunt insa foarte mari, Romania riscand sa ajunga rapid in situatia Greciei, ce a ajuns la datorii de 400 de miliarde de euro. Potrivit datelor BNR, datoria publica a Romaniei a ajuns in luna iulie la 87,542 miliarde euro, in crestere cu 9,01% fata de finalul lui 2009.
Bumerangul EMTN
Chiar daca la prima vedere solutia imprumutului de tip continuu pare a fi la indemana, dovada ca si alte state se imprumuta cu succes din pietele internationale prin astfel de instrumente, pentru Romania lucrurile nu sunt deloc atat de simple.
In primul rand, avem o problema de credibilitate, ce s-ar putea traduce intr-o dobanda foarte mare. Spre deosebire de Cehia, care a imprumutat recent 5,3 miliarde de euro, sau de Polonia, care vrea sa ia 5 miliarde de euro in aceasta toamna, Romania este vazuta ca o tara extrem de riscanta. In topul intocmit de CMA Data Vision, un fel de Biblie pentru investitori, suntem in TOP 20, dupa ce, o buna perioada de timp am fost, alaturi de Grecia in primele 10 cele mai riscante tari.
Chiar si in situatia ideala in care strainii ar da Romaniei bani la 5% dobanda la euro, tot am avea probleme, spune Nicolae Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania. Statul ar ajunge sa se imprumute mai scump decat de pe piata locala.
„Realizarea unui imprumut extern la o dobanda de 5% in euro (nivelul la care statul s-a imprumutat in martie cu 1 miliard de euro – nr.) este echivalentul unui imprumut cu dobanda de 10% in lei, din cauza riscului valutar, asa ca randamentele pe care bancile le solicita in prezent de la stat, de 8 – 9%, sunt mult mai convenabile decat un eventual imprumut extern”, a declarat economistul.
„Statul a luat multe credite in valuta in ultimul timp, iar plasamentele au fost facute cu costuri foarte mari, pentru imprumuturile din anii trecuti acum ramburseaza la un curs leu/euro mult mai mare”, a mai spus Chidesciuc, pentru DailyBusiness.ro.
Analistii mai ridica o problema. Statul uita ca bancherii straini au pastrat banii in Romania doar pentru a specula pe titlurile de stat. In alte afaceri nu s-au bagat. Iar daca Guvernul nu le va da ”instrumentele” de care au nevoie pentru a-si mentine profitul, vor avea de ales intre doua variante – ori vor scoate banii din Romania pentru a-i duce spre destinatii mai profitabile, ori vor incerca sa puna presiune si mai mare pe dobanzile la credite.
”Daca statul va continua sa respinga ofertele bancilor, nu este departe momentul in care bancherii isi vor pune problema de ce mai tin atatia bani in Romania”, spune consultantul economic Bogdan Baltazar.
Analistii spun ca statul nu isi va permite acest lucru. Iar solutia ar putea fi lansarea unor emisiuni de titluri in euro pe piata locala. Bancile o vor inghiti cu singuranta, in conditiile in care dobanda va fi una profitabila.
La ultima emisiune, statul a acceptat o dobanda de 4,9%, astfel ca bancile s-au inghesuit sa imprumute statul cu 1,2 miliarde de euro. Finantele isi programasera atragerea a doar 400 de milioane.
In ambele cazuri, avem de pierdut, pentru ca gradul de indatorare a Romaniei va creste.
FMI-ul ar putea stramba din nas
Interesant de vazut este si pozitia FMI fata de programul de finantare EMTN. Pana acum, seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, nu a comentat aceasta solutie. Cu siguranta insa, la viitoarea misiune, din octombrie, problema va fi pusa.
”Banii de la FMI nu reprezinta un act de caritate. Fondul incaseaza dobanda, astfel ca orice alta concurenta i-ar putea determina pe sefii de la Washington sa puna punctul pe i”, spune analistul Cristian Dinulescu.
”Ori vor inchide ochii la reforme, vor semna un nou acord si vor permite alocarea unor transe catre deficitul bugetar, ori vor forta nota si, de ce nu, vor cere o dobanda mai mare in noul acord. In cel mai rau caz, ar putea suspenda negocierile – iar asta ar insemna o mare problema pentru Romania. Credibilitatea Romaniei este strans legata, din pacate, de acordul cu FMI”, a mai spus analistul.
Exista alternative la imprumut?
Dincolo de speculatii, cert este ca statul are mare nevoie de bani. Presedintele Traian Basescu estima necesarul la 5,7 miliarde euro pentru anul viitor. Analistii cred ca ar fi nevoie de minim 10 miliarde euro.
Cele mai bune solutii pentru a face rost de bani ar fi reducerea cheltuielilor bugetare si atragerea fondurilor europene. Stam foarte prost la ambele capitole, lucru sesizat si de seful misiunii FMI, Jeffrey Franks.
Analistul Cristian Sima avansa recent, intr-o declaratie pentru DailyBusiness.ro, o alta varianta.
Daca Guvernul tot nu stie sa combata criza decat prin imprumuturi publice, macar sa o faca de la romani. Sima propune reluarea emisiunilor de obligatiuni pentru populatie care ar scoate la lumina banii tinuti „la ciorap”, precum si o parte din banii negri din economia subterana.
Dincolo de propuneri, cert este ca Guvernul va trebui sa gaseasca rapid o solutie pentru a face rost de bani. Nu de alta, dar, potrivit datelor BNR, serviciul datoriei externe – pe termen scurt, mediu si lung – a insumat in primele sapte luni 20,08 miliarde euro, din care 12,29 miliarde euro pe partea datoriei pe termen scurt.
Iar varful de plata abia urmeaza, in conditiile in care multe dintre emisiunile de obligatiuni emise in anii trecuti, vor ajunge in 2011 la scadenta, iar statul va trebui sa plateasca si cei 19,95 miliarde de euro in contul acordului stand-by.