Oamenii de afaceri: Infrastructura este calcaiul lui Achile al economiei

Fara infrastructura, investitiile in economia romaneasca se vor reduce, iar dezvoltarea economica ar putea fi stopata, a declarat Florin Pogonaru, presedintele AOAR.

El spune ca in prezent, economia romaneasca se afla pe un trend ascendent, dovada ultimele date de la statistica in privinta investitiilor, dar ca in 2008, marele pericol este cel al „sufocarii” investitionale. Cu alte cuvinte, bani vor exista, dar investitiile nu vor putea fi derulate din cauza starii drumurilor, a cailor ferate, precum si a suprasolicitarii retelelor de energie.

„Economia romaneasca a ajuns intr-o situatie in care avem o criza a combinarii factorilor de productie, care stopeaza cresterile de productivitate”, explica Pogonaru.

„Intalnim tot mai multe probleme datorate in principal deficientelor de infrastructura. De pilda, materia prima ajunge mult mai greu de la furnizor la beneficiar si apoi produsul finit la consumator, si acesta este un singur exemplu. Sunt bani care se pierd, penalizari de intarziere, costuri tehnologice suplimentare”, spune Pogonaru.

Presedintele AOAR considera ca anul 2008 ar trebui sa fie, din punct de vedere al dezvoltarii economice, anul infrastructurii.

„Atunci cand vorbim de infrastructura, nu ne referim atat la cea auto, feroviara si maritima, cat si la infrastructura de energie, acolo unde avem mari pierderi”, declara Pogonaru.

„Daca nu vom investi in infrastructura, ne vom pierde timpul cu probleme de cu totul alta natura, asteptarile in privinta cresterii economiei romanesti vor fi tot mai pesimiste, iar pe de alta parte, ceea ce va fi foarte rau, s-ar putea sa vedem si speculatii facute de institutii financiare straine pe caderi care se pot astepta in economia romaneasca, in cazul in care politicul nu respecta agenda economica”, a mai spus presedintele AOAR.

Analistii economici spun ca avertismentele oamenilor de afaceri sunt justificate si se refera la un domeniu vital pentru economie.

„Ce spune Pogonaru e perfect adevarat. Avem investitori, construim peste masura, dar nu luam niciun fel de masuri concrete pentru dezvoltarea unei infrastructuri care sa atraga business-ul”, spune analistul Cristian Dinulescu.

„Cred ca cel mai bun exemplu e zona Pipera, din Bucuresti, unde s-a construit foarte mult, dar nu s-au luat niciun fel de masuri pentru dezvoltarea unei infrastructuri rutiere. Nu mai zic de cea energetica, iar firmele din zona o simt pe pielea lor. Caderile de curent sunt la ordinea zilei”, a declarat analistul.

Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca totul porneste de la macroeconomie, acolo unde guvernul are mari lacune la capitolul viziune.

„Nu am reusit sa anticipam dezvoltarea economica, nu am stiut sa atragem investitii, ne-am lasat dusi de val, gandindu-ne doar la beneficii si mai putin la strategii de incurajare a business-ului. Din acest motiv, acum avem mari probleme de infrastructura, iar pe viitor, urmare a dezvoltarii economice, acestea vor deveni si mai grave daca nu vor fi luate masuri urgente”, considera analistul.

Romania are in prezent, in raport cu suprafata tarii, cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati. Romania are doar 80.000 de kilometri de drumuri, dintre care numai 20% reprezinta drumuri nationale. Restul sunt drumuri judetene si comunale, majoritatea aflate in diverse stadii de degradare. In total, aproape 60% dintre drumurile si autostrazile din Romania si-au depasit perioada de functionare, recunoaste Ministerul Transporturilor.

Probleme serioase exista si la transportul feroviar, unde lungimea cailor ferate a ramas constanta de ani de zile. In 2005 se inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate, valoare ramasa aproape neschimbata pana in prezent. Singurele semnale oarecum optimiste vin din zona transportului aerian care a crescut spectaculos in ultimii ani, in special in domeniul transportului low-cost, fapt ce a determinat investitii in domeniu.

Oamenii de afaceri cer regandirea bugetului pe 2008

Oamenii de afaceri solicita Guvernului si Parlamentului o regandire a bugetului, care sa includa infrastructura drept prioritate zero in 2008.

„Bugetul ca atare si mai ales previziunile privind veniturile si diversele scenarii ar mai trebui discutate inclusiv cu mediul de afaceri, fapt ignorat pana acum de autoritati”, a declarat presedintele AOAR.

Florin Pogonaru spune ca datele pe care a fost construit initial bugetul s-au schimbat si ca din acest punct de vedere, momentul unei reorientari bugetare este unul optim.

El considera ca situatia de pe pietele internationale de capital ar putea determina capitalul strain sa fie mai rezervat in a investi in tarile emergente, situatie care s-ar putea rasfrange in mod direct asupra Romaniei.

„Vor conta din ce in ce mai mult facilitatile oferite investitorilor. In conditiile in care noi abia ne facem planuri sa construim autostrazi, iar tarile din jur le au deja, vom avea mult de suferit de pe urma acestei situatii. Capitalul strain va selecta mult mai atent zonele cu potential investitional, iar din pacate, Romania nu sta deloc bine”, declara presedintele AOAR.

„Un exemplu elocvent despre modul in care Romania isi trateaza investitorii este la Cluj, acolo unde autoritatile au promis firmei Nokia ca vor construi un drum de acces spre viitoarea fabrica, dar, cum era oarecum de asteptat, au intarziat foarte mult lucrarile”, spune analistul economic Cristian Dinulescu.

Ilie Serbanescu crede, dincolo de avertismentele oamenilor de afaceri, ca problemele de infrastructura ale Romaniei s-ar putea rezolva oarecum de la sine, Uniunea Europeana fiind interesata sa dezvolte infrastructura romaneasca.

„Daca nu vom investi noi, vor veni ei sa investeasca. Avem iesire la Marea Neagra, granita cu Estul, Dunarea etc. Sunt multe oportunitati pentru UE, asa ca, fie ca vrem sa nu, ne vor construi ei, daca noi nu vom fi in stare”, a declarat analistul.

Uniunea Europeana a anuntat, de altfel, ca va aloca Romaniei nu mai putin de 4 miliarde de euro pana in 2012, reprezentand fonduri nerambursabile pentru proiecte de infrastructura.

Cea mai mare parte a fondurilor vizeaza dezvoltarea unui sistem de transport legat de retelele de drumuri si autostrazi ale Uniunii Europene.

„Majoritatea proiectelor de infrastructura rutiera de anvergura va fi derulata de consortii de firme internationale si companii de constructii mari, care vor angrena probabil si companii locale, ca subcontractori locali”, apreciaza Szymon Jungiewicz, head construction market analyst in cadrul companiei poloneze de consultanta PMR.

Opozitia critica, Guvernul se apara

Critici la adresa modului in care este construit bugetul pe 2008, din punct de vedere al infrastructurii, au venit si din partea fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu.

Senatorul democrat a declarat recent ca in bugetul pe anul viitor, repartizat Ministerului Transporturilor, a constatat ca ” in anul viitor nu ne mai ocupam de investitiile in infrastructura”. Potrivit acestuia, s-a exagerat in constructia acestei proiectii bugetare deoarece reprezentantii Guvernului au luat in calcul numai veniturile, „ca sa existe bani pentru tot poporul”, a spus Berceanu.

In replica, Guvernul spune ca in 2008 va aloca cea mai mare suma de dupa revolutie, pentru lucrarile de infrastructura. Bugetul alocat pentru domeniul transporturilor in anul 2008 va reprezenta 4% din produsul intern brut (PIB), cu 14% mai mult fata de 2007. Bugetul Ministerului Transporturilor va depasi 9,9 miliarde lei.

Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare va fi finantat cu 1,285 miliarde lei, lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor primi 2,535 miliarde lei, constructia de autostrazi va beneficia de un buget de 1,856 miliarde lei, in timp ce lucrarile de reabilitare si modernizare a metroului vor primi 511,637 milioane lei. Alti 221,419 milioane lei vor fi alocati pentru programul de reabilitare, modernizare si dezvoltare a infrastructurii pe Dunare, canale navigabile si porturi maritime si fluviale, 125,467 milioane lei pentru cresterea capacitatii aeroportuare si a sigurantei transportului aerian si 1,515 miliarde lei pentru programul de modernizare a mijloacelor de transport.

Obiectivul general al Guvernului este ca volumul activitatii de transport sa creasca de la 3,6 miliarde de euro in prezent la cel putin 7 miliarde de euro in 2015.

Prioritate pe autostrazi

Guvernul si-a propus ca pana in 2013, Romania sa aiba circa 2.000 de kilometri de autostrada. Pentru construirea de autostrazi in perioada 2007-2013, este necesara o finantare anuala de 1,86 miliarde de euro, potrivit Administratiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

Guvernul va investi astfel, in fiecare an, o medie de 1,37 de miliarde de euro, principalele obiective avute in vedere fiind finalizarea Autostrazii Soarelui, a celei dintre Bucuresti si Brasov si constructia autostrazii Transilvania.

„Autostrazile prioritare sunt cele care au un trafic mare. Bucuresti-Brasov va fi una din cele mai aglomerate autostrazi, urmand ca in 2009 sa fie finalizat tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti si, in 2010, Bucuresti-Moara Vlasiei. Vom face demersuri ca aceste tronsoane sa fie totusi finalizate in acelasi timp. Un alt tronson cu trafic ridicat este Comarnic-Predeal-Brasov, proiect care a fost intarziat cu patru ani”, a spus Mihai Grecu, director al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.

„Romania va avea pana in 2013 aproximativ 2.000 km de autostrada… Pana in 2013 se va reabilita reteaua de drumuri nationale, care inseamna peste 10.700 km „, a declarat recent Septimiu Buzasu, secretar de stat din Ministerul Transporturilor.