Romania are in prezent un deficit de forta de munca estimat la 600.000 de persoane. Cea mai mare criza este in sectorul constructiilor si in industria usoara, dezvoltarea acestor domenii de activitate fiind influentata in mod direct de problemele cu forta de munca.
Oamenii de afaceri spun ca criza de personal nu va fi rezolvata nici prin incercarile considerate „inutile” de repatriere a celor doua milioane de romani care se afla la munca in strainatate si nici prin infuzia masiva de muncitori straini, din tari exotice, precum India si Pakistan.
„Piata muncii poate fi reglementata doar printr-o modificare de esenta a Codului Muncii”, declara, pentru DailyBusiness, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). „Sa incerci sa repatriezi muncitorii din strainatate e o solutie ineficienta. Niciunul nu va veni in tara sa castige mai putin decat afara, mai cu seama ca pretul cosului zilnic de la noi este comparabil, daca nu mai mare decat cel din Italia si Spania”, a declarat Pogonaru.
Oamenii de afaceri cer „legarea de glie”
Oamenii de afaceri considera ca cea mai buna solutie ar fi, in contextul actual, o modificare de esenta a legislatiei muncii.
Florin Pogonaru, presedintele AOAR, spune ca principala modificare ar trebui sa fie legata de clauzele contractelor de munca.
[quote=Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri]Degeaba te straduiesti sa aduci oameni buni, cu potential, pe care ii pregatesti, ca apoi sa iti plece din firma[/quote]
„Cred ca trainingul ar trebui conditionat de realizarea unor contracte de munca pe o perioada mai lunga de timp, in asa fel incat companiile sa poate sa beneficieze de pe urma profesionalizarii salariatilor”, spune Pogonaru.
Adrian Izvoranu, secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania spune ca, pe langa regandirea clauzelor contractuale, legislatia muncii ar trebui sa permita companiilor sa isi cointereseze salariatii sa participe la performanta societatii.
„Cred ca o reglementare privind posibilitatea acordarii unor actiuni preferentiale, pe perioada derularii contractului de munca, sau acordarea unor bonusuri salariale in functie de profitul companiei, neimpozabile, ar putea creste gradul de fidelitate fata de companie”, spune omul de afaceri.
„Atata timp insa cat ministerul se preocupa de impozitarea a tot ce misca, iar cazul cadourilor este relevant din acest punct de vedere, e putin probabil ca cererile noastre sa fie luate in seama. Cred insa ca aceasta este solutia viabila pentru a reglementa si stabiliza piata muncii”, a mai spus Izvoranu.
Alte solutii identificate de oamenii de afaceri tin de regandirea sistemului de invatamant profesional, pornind inca de la nivelul invatamantului primar.
„Am inaintat mai multe propuneri catre guvern dar, din pacate, avand in vedere ca este o perioada electorala, toate discutiile au fost amanate pana dupa alegeri. Din pacate, economia nu poate astepta pana atunci, iar criza de personal va continua sa se adanceasca”, a mai spus Izvoranu.
In afara de constructii, deficit de personal se inregistreaza si in industria usoara, dar si in alte domenii, de la agricultura la constructiile navale, acolo unde desi afacerile cresc cu cea mai mare rata din Uniunea Europeana, constructorii sunt nevoiti sa refuze sau sa amane contracte, din lipsa de personal.
Patronii romani se uita „lung” dupa muncitorii din strainatate
Adrian Izvoranu, secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania, spune ca bursele de munca organizate de Ministerul Muncii in Italia si Spania au aratat ca muncitorii de acolo nu vor veni inapoi in tara decat pe salarii cel putin egale si conditii mai bune de munca.
„Ei castiga acolo in jur de 1000 de euro. In tara li se ofera maxim 600. Daca s-ar intoarce, multi ar face-o doar ca sa deschida mici afaceri aici, lucru pe care il stie foarte bine ministrul Pacuraru. Meseriasii, cei foarte bine calificati nu se vor intoarce pentru ca, in actuala conjunctura economica, firmele romanesti nu le pot oferi mai mult decat acolo”, a spus Izvoranu.
Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, spune ca nici solutia importului de muncitori straini nu este una viabila, pe termen lung.
„Asiaticii vin acum pentru ca la noi castiga de 4-5 ori mai mult decat la ei. Tendinta este insa una aparenta, conjuncturala. Nu te poti baza pe termen lung pe o asemenea solutie, atunci cand incerci sa dezvolti o afacere de viitor”, crede Pogonaru.
In Romania se afla, in prezent, in jur de 10.000 de muncitori straini, dar exista cereri pentru 100.000 de muncitori, conform presedintelui Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Plasarea Fortei de Munca in Strainatate (ACORD), unul dintre intermediarii ce aduce forta de munca in Romania.
„Cerere exista din partea firmelor romanesti, avem contracte printre altele cu China, Bangladesh, India si Pakistan. Aducerea muncitorilor straini este o solutie buna, mai ales in in constructii – finisaje, confectii textile si curatenie”, a declarat, anterior, pentru DailyBusiness, Roxana Prodan, presedintele patronatului.
ACORD estimeaza ca pana in 2010, vom asista la o crestere sustinuta a importului de forta de munca, ce ar putea acoperi deficitul din piata.
Optimismul ministrului Pacuraru
Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, este optimist in privinta intoarcerii „capsunarilor”. El spune ca, in conditiile scaderii ritmului de crestere economica in Spania si Italia, principalele destinatii ale fortei de munca calificate din Romania, acestia se vor intoarce mai repede decat se estima.
[quote=Paul Pacuraru, ministrul Muncii]Romanii care lucreaza in strainatate se vor intoarce in tara sub efectul bulgarelui din zapada. Aceasta este si modalitatea in care au plecat[/quote]
Ministrul Muncii spune ca romanii nu vor reveni in tara datorita eforturilor administrative, ci ca urmare a evolutiei economiei din tarile in care lucreaza, ca un efect al acestor evolutii.
„Spre exemplu, in Spania, piata imobiliara stagneaza, ceea ce inseamna ca nu se vor mai face angajari, iar evolutia economica din Italia nu mai permite acestora economisirea de resurse, ci doar intretinerea de zi cu zi”, a explicat ministrul Paul Pacuraru, intr-o conferinta de presa.
Paul Pacuraru nu a putut estima insa numarul romanilor care vor reveni in tara.
Situatia economica din Spania, cel putin, pare sa ii dea dreptate ministrului Pacuraru. Economia spaniola a inregistrat, in primele trei luni ale acestui an, cel mai lent ritm trimestrial de dezvoltare din ultimii 15 ani, de 0,3%, in conditiile in care problemele din sectorul constructiilor si de pe piata creditelor au dus la reducerea consumului.
In termeni anuali, cresterea economica a fost de 2,7%, cel mai redus ritm din ultimii cinci ani si jumatate si sub avansul de 3,5% din ultimul trimestru al anului 2007, potrivit datelor Institutului National de Statistica din Spania.
„Situatia se inrautateste radical, iar acest fapt are implicatii majore pentru Spania si zona euro, inclusiv pe piata muncii”, a declarat Ken Wattret, analist specializat in zona euro la BNP Paribas.