Autoritatile din Japonia si-au exprimat in
repetate randuri disponibilitatea de a ajuta Europa sa rezolve criza
datoriilor, dar au subliniat ca vor sa vada un plan convingator de actiune inainte
de a face angajamente ferme.
„Japonia, ca si alte tari din afara
zonei euro, este pregatita sa faca ceva, dar daca tarile europene nu iau masuri
decisive este greu sa punem in practica acesti pasi”, a spus un oficial
guvernamental japonez.
Majorarea capacitatii actualului fond de
salvare (EFSF) si a viitorului Mecanism European de Stabilitate (ESM) peste
nivelul actual de 500 de miliarde de euro ar fi un pas major si un semnal incurajator.
„Ne asteptam ca tarile europene sa
creasca plafonul de 500 de miliarde de euro”, a adaugat oficialul.
Liderii europeni au convenit in aceasta luna
la Bruxelles sa devanseze cu un an introducerea ESM, la jumatatea anului
viitor, mecanism care va avea o capacitate de 500 de miliarde de euro. Ulterior
au aparut discutii despre marimea si momentul contributiilor.
Ministrul german de Finante Wolfgang
Schaeuble a declarat weekend-ul trecut ca Germania, cel mai mare contributor al
UE, ar putea sa isi suplimenteze contributia la ESM, dar ca decizia va fi luata
in ianuarie.
De la inceputul crizei, acum mai mult de
doi ani, liderii europeni au orchestrat programe de sustinere pentru Grecia,
Irlanda si Portugalia, au infiintat un fond de stabilitate destinat zonei euro,
iar in aceasta luna au convenit suplimentarea resurselor FMI cu 150 miliarde de
euro.
Pe parcursul crizei care a atins si Italia si
Spania, investitorii au avut mereu impresia ca orice s-ar decide la Bruxelles
este prea putin si prea tarziu.
Japonia, SUA, Canada si alte tari si-au
exprimat frustrarea legata de progresele lente si au cerut masuri care sa
creeeze „scuturi” eficiente in jurul economiilor indatorate din zona
euro.