El a raspuns astfel criticilor venite
din partea ministrului Economiei, Andrei Gerea, care, a cerut
sectorului bancar sa finanteze companiile mari, cu potential, aflate
in restructurare, precum Oltchim, si sa faca diferenta intre acestea
si micile firme care apeleaza la insolventa doar pentru a pacali
creditorii.
„In primul rand trebuie sa fac
referire la nevoia de stabilitate”, si-a inceput Olteanu
discursul. „Bancherii sunt reticenti in a se implica in economia
reala, dar nu cred ca nu o inteleg. Meseria lor este sa administreze
fluxuri financiare, nu companii industriale. Dar acest lucru nu
inseamna ca nu vor sa-si asume unele riscuri”, a spus Olteanu.
El a precizat ca bancherii se uita in
special la finantarea sectoarelor si companiilor unde exista
posibilitatea de castig de valoare adaugata pe termen lung.
„Ce-i impiedica pe bancheri sa
acorde finantare companiilor romanesti? Se uita si la cel care ti se
adreseaza. Spre exemplu, Oltchim are cateva sute de milioane pe care
nu le-a platit creditorilor. Ce lipseste companiilor romanesti este
capitalul”, a mai afirmat Olteanu, precizand ca bancile isi
ridica problema de ce proprietarul unei companii care anii trecuti
avea afaceri de milioane de euro nu isi risca propriii bani.
Oltchim are nevoie de un credit de
15 milioane de euro pentru a redeschide o sectie si a reveni pe
break-even (a atinge pragul de rentabilitate – n.r.), insa nicio
banca nu vrea sa-i acorde acest imprumut, a declarat anterior
ministrul Economiei, Andrei Gerea, la acelasi eveniment.
„Oltchim cauta finantare de 15
milioane de euro pentru a deschide o sectie si a reveni pe break-even
si nimeni nu vrea sa-i dea, pentru ca e o companie in insolventa, pe
pierdere. Toata lumea vrea sa finantele companii cu profituri grase,
cu cifra de afaceri de milioane, indicatori super, dar, iertati-ma,
acele companii nu au nevoie de finantare”, a spus Gerea, citat
de Agerpres.
El a catalogat drept „jenanta”
situatia in care se afla acum singurul combinat petrochimic din
Romania.
„Oltchim a ajuns in situatia
jenanta de a lucra la 25% din capacitate si de a se ruga incoace
si-ncolo pentru 15 milioane de euro”, a completat ministrul.
Gerea a cerut sectorului bancar sa faca
diferenta intre companiile mari, care au potential de crestere, au
piata si planuri solide de reorganizare, si firmele mici care
apeleaza la insolventa si restructurare pentru a pacali creditorii.
„Este pacat ca, in cazul
companiilor cu potential, odata ajunse in reorganizare, bancile
inchid usile, iar aceste companii devin „persona non-grata”.
Bancile trebuie sa faca o analiza de risc si sa faca diferenta intre
companii cu zeci de milioane de euro cifra de afaceri si acele firme
care folosesc reorganizarea cu rea credinta. Eu cred ca bancile pot
face diferenta intre cei cu cifre de afaceri mari si cei care profita
de cadrul legislativ pentru a-si rotunji buzunarele si pentru a mai
trage o teapa statului si creditorilor”, a afirmat oficialul
citat.
Potrivit acestuia, statul trebuie sa ia
atitudine, nu sa stea pasiv si sa constate peste cativa ani ca aceste
societati nu mai exista.
„Nu poti pune semnul de egalitate
intre un SRL care nu are alta preocupare decat sa tepuiasca – si imi
cer scuze pentru cuvant – si o companie cu capacitate reala in piata.
Este important sa recastigam increderea finantatorilor, bancilor, dar
trebuie sa ne intalnim la mijloc”, a sustinut Gerea.
El a amintit povestea magarului lui
Nastratin Hogea, pe care Nastratin l-a invatat cu mancare din ce in
ce mai putina, iar, cand magarul a murit, personajul balcanic a fost
profund suparat ca animalul a incetat din viata chiar atunci cand se
obisnuise cu foarte putina hrana.
„Fac un apel cat se poate de
serios catre bancheri: sa priveasca cu alti ochi pe cei care bat la
usa lor, sa se uite in economia romaneasca, pentru ca sunt companii
care merita sa primeasca finantare de la sectorul bancar”, a
conchis el.
Combinatul petrochimic Oltchim Ramnicu
Valcea este in insolventa de la inceputul anului si va fi scos in
2014 la privatizare.
Citeste si:
Cum
platesc bancile pentru lacomia din boom
Creditele restante in lei au crescut in
octombrie, iar cele in valuta s-au redus