Cheltuielile publice cu pensiile de stat vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB in 2010, la 12,5% in 2060, pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei, conform Raportului de Sustenabilitate, editia 2009, citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
In acest context general, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea in PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmand aproape sa se dubleze pana in anul 2060, la 15,4%.
Astfel, peste 50 de ani, Romania va fi pe locul 5 in cadrul UE in topul statelor cu cea mai mare pondere in PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru.
Raportul Comisiei Europene arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4% din 9,1%) vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
„Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala, in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate, pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei”, arata raportul citat.
In 2060, populatia Romaniei va numara doar 16,9 milioane de locuitori, dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010. Astfel, rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani raportat la numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.
In 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala.
State ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii.
In schimb, in top 5 al statelor cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060, sistemele de pensii private lipsesc sau sunt subdezvoltate.
Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor.Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (Pilonul II), de 2%.
„Sistemul public de pensii este nesustenabil si trebuie reformat rapid si eficient, inclusiv prin dezvoltarea accelerata a pensiilor private, pentru ca altfel vom ajunge in scurta vreme sa cheltuim jumatate din bugetul tarii numai pe pensii, fata de un sfert in prezent”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.
Acesta a adaugat ca pentru ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvolte mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin 2 masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in Pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in Pilonul III facultativ.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) au ajuns la sfarsitul lunii septembrie 2009 la active nete de aproape 1,996 miliarde lei, dupa incasarea a 17 runde de contributii.
In acelasi timp, fondurile de pensii private facultative (Pilon III) administrau active nete de 172,6 milioane lei.