Perioada de \”incalzire\” in absorbtia fondurilor UE mai tine un an

Modalitatea greoaie de accesare a fondurilor, riscurile implicate de finantarile de pe segmentul agricol si lipsa unei mase critice de clienti corporate carora le-ar putea plasa finantarile sunt provocarile cu care se confrunta bancile implicate pe acest segment.

Grad slab de absorbtie, estimat pentru primii ani

In 2007, Romania a atras 21,7% din cele 2 mld. de euro fonduri europene de postaderare alocate de la Uniunea Europeana, ceea ce reprezinta doar jumatate din gradul de absorbtie inregistrat in primul an de aderare de tarile din zona Europei Centrale si de Est, care au aderat la UE in 2004 (Cehia – 41,5%, Polonia – 42,8%, Slovacia – 41,6%, Ungaria – 42,9%), conform datelor Bancii Nationale a Romaniei.

Pentru anul in curs, Romania are alocate de la Uniunea Europeana circa 2,9 miliarde de euro prin programele operationale post aderare. Bancile implicate pe acest segment pot acorda solicitantilor imprumuturi pentru a acoperi contributia proprie ceruta de Uniunea Europeana sau credite „punte” ce asigura solicitantului resursele necesare pana la venirea grantului.

Cele mai multe din bancile implicate in derularea de fonduri europene sunt de parere ca primii doi ani, 2007- 2008, sunt perioada de „incalzire” in accesarea fondurilor, asa incat procesul de absorbtie al banilor este de asteptat sa fie destul de slab in acest an.

„Potrivit experientei noastre, ne asteptam ca nici acest an sa nu fie unul „exploziv” in acordarea de credite pe acest segment, ci unul axat pe consolidarea proceselor operative atat ale finantatorilor, cat si al solicitantilor”, sustin reprezentantii Libra Bank Romania, in timp ce oficialii BCR impartasesc acelasi punct de vedere.

Reprezentantii Raiffeisen Bank Romania, banca implicata de asemenea in derularea fondurilor, atrag atentia ca, dat fiind ca 2008 si 2009 sunt ani electorali, accesarea fondurilor depinde intr-o proportie insemnata de rezultatul alegerilor.

Dincolo de aspectele de conjunctura, reprezentantii Raiffeisen Bank Romania atrag atentia asupra unei conditii impuse de Uniunea Europeana, din cauza careia fondurile sunt inaccesibile multor intreprinzatori, si anume „interdictia de a aduce in garantie obiectivul finantat din fonduri nerambursabile”.

Conform oficialilor Raiffeisen, Romania a urmat in cazul acestei interdictii exemplul celor mai multe din statele aderate si nu a negociat conditia impusa de Uniunea Europeana. „Cu exceptia Poloniei si Ungariei, nici una dintre celelalte tari din Europa Centrala nu a negociat o astfel de conditie, iar in aceasta situatie putini agenti economici vor putea avea acces la finantarea necesara acoperirii contributiei proprii”.

Banii incep sa se „invarta”

CEC se asteapta ca fondurile europene post-aderare pe care le deruleaza sa contribuie sensibil la cresterea cu 48% a creditelor, planificata de banca pentru acest an.

BCR nu a putut estima un volum pentru creditele ce-ar putea fi acordate pe acest segment in 2008, dat fiind si ritmul accelerat in care au evoluat solicitarile pe acest segment in ultimul timp.

„In primele patru luni din 2008, BCR a primit de zece ori mai multe proiecte eligibile decat in 2007”, a declarat pentru DailyBusiness Ramona Ivan, director executiv al Directiei Institutii Financiare din BCR.

Banca Comerciala Carpatica vrea sa deruleze circa 20 de milioane de lei in 2008 prin fonduri europene. Raportat la imprumuturile derulate de banca anul trecut, estimarea bancii pentru finantarile pe fonduri europene reprezinta o pondere de circa 13%.

Riscul pe credite agricole, acoperit prin asigurari sau preintampinat de experienta clientilor

40% din fondurile postaderare destinate Romaniei de Uniunea Europeana sunt cele pentru agricultura, ceea ce pune bancherii in fata provocarii de a finanta un segment considerat de creditori drept unul dintre cele mai riscante.

„Domeniul agricol este perceput drept unul dintre cele mai riscante pentru finantatori, avand in vedere in special faptul ca este dependent de capriciile vremii si ca puterea financiara a fermierilor este destul de redusa”, a explicat Nicoale Hoanta, presedintele Bancii Carpatica.

Riscul aferent creditelor agricole este preintampinat diferit de banci. Banca Comerciala Carpatica se orienteaza spre o clientela cu o experienta bogata in activitate.

„Totodata, banca cere asigurarea obligatorie a tuturor culturilor fermelor finantate, precum si atragerea de garantii colaterale solide fiind, de asemenea, cateva dintre aspectele importante urmarite de banca”, a spus Nicolae Hoanta.

BCR va colabora pentru finantarile din agricultura cu companiile de asigurari care se adreseaza acestui segment si cu Fondul de Garantare a Creditului Rural. Pentru diminuarea riscului operational, banca investeste in traininguri de agri-business destinate personalului din departamente care gestioneaza fonduri europene. Raiffeisen se orienteaza pe acest segment spre clienti cu o foarte buna situatie financiara.

Bancile mari mizeaza pe proprii clienti pentru plasarea fondurilor

O alta provocare cu care se confrunta bancile implicate in derularea fondurilor post aderare este atragerea clientilor. Bancile mari, cu ponderi considerabile de finantari pe segmentul corporate, se bazeaza in special pe clientii din portofoliul propriu pentru plasarea fondurilor.

Astfel, prima si a treia banca dupa total active, respectiv BCR si Raiffeisen Bank, si-au propus sa „exploateze” masa critica de clienti proprii.

BCR considera ca ponderea majoritara a clientilor ce vor obtine finantari prin intermediul bancii pe fonduri europene o vor reprezenta intreprinzatorii din portofoliu.

Raiffeisen estimeaza la randul sau ca majoritatea clientilor care vor depune proiecte o vor constitui cei deja existenti. Libra Bank spera sa atraga prin intermediul fondurilor europene clienti noi, reprezentantii bancii declarand insa ca si actualii clienti si-au manifestat interesul pentru aceste produse.

Banca Comerciala Carpatica spera ca prin aceste finantari sa atraga clienti noi.

Produse bancare pentru solicitantii de fonduri europene

Cele mai multe dintre banci implicate in derularea fondurilor structurale au in oferta linii de credit pentru investitii, credite punte (ce asigura resursele necesare pana la contractarea grantului, credite de investitii, pentru proiectele de investitii ce se realizeaza intr-o singura transa), iar pentru creditele de valori mari, bancile pot emite scrisori de garantie pentru garantarea avansului.

Accesarea fondurilor va depinde de calitatea proiectelor, asa incat bancile au investit in departamente de consultanta finantari pe segmentul fondurilor structurale cele mai multe din banci au investit in departamente de consultanta, dar si in reclama.

Cele 7 programe operationale prin intermediul carora pot fi accesate fondurile europene sunt Fondul European pentru Dezvotare Regionala (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP). Cumulate, fondurile alocate Romaniei prin cele 7 programe in perioada 2007-2013 sunt in valoare de 27,47 mld. euro.