Perspectiva lui Dan Dungaciu la posibilitatea unirii României cu Republica Moldova-„Nu știm cum se va termina războiul din Ucraina”

Cetățenii din Republica Moldova vor vota pe 20 octombrie, pentru primul tur al prezidențialelor, dar și pentru referendumul prin care vor aproba sau nu modificarea Constituției, ce prevedere aderarea micului stat la Uniunea Europeană.

Ideea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană are mai mult potențial decât cea a reunirii cu România. Primul scenariu părea irealizabil până în anul 2020, când administrația pro-rusă avea controlul sistemelor politice și administrative.

Scenarii posibile ale reunificării României cu Republica Moldova

Pe când Maia Sandu a atins succesul la alegerile prezidențiale acum patru ani, traiectoria pro-vest a Moldovei a prins din ce în ce mai mult contur. În plus, pentru Maia Sandu este posibil să se mai obțină încă un mandat de președinte. Luând în calcul al doilea scenariu, acesta este un subiect dezbătut în spațiul public de politicieni, în anumite ocazii mai agitate. Spre exemplu, în contextul declanșării conflictului din Ucraina, s-a discutat din ce în ce mai mult despre scenariul reunificării, care automat, ar fi integrat Moldova ca membru NATO și UE.

Despre întreaga conjuctură politică, Ziare.com a conversat cu Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician, autor al mai multor studii, articole și carți referitoare la relația României cu Republica Moldova.

Actual, șansele de a construi „România Mare”cum era odată, sunt aproape zero, conform sociologului.

„În spațiul acesta nu e recomandat să faci afirmații referitoare la un orizont de timp scurt, pentru că nu știi ce se întâmplă. Însă, în acest moment, scenariul reunificării este în afara jocului, în afara discuției. La Chișinău nu avem partide unioniste, eficiente, nu avem candidați cu un discurs pregnant, care să susțină ideea reunificării.

Pe de altă parte, ideea reunificării a fost foarte vie doar în momente de convulsii geopolitice. ‘1918’ a fost consecința evoluțiilor de pe front, respectiv a unui război. În sensul acesta, ideea unirii sau a reunirii este de luat în considerare, din punct de vedere geopolitic”, a declarat Dungaciu.

 

Te-ar putea interesa și: Acord între România și Spania. Românii vor beneficia de un nou tip de buletin

Unirea cu România, văzută ca ‘un joc rusesc'”

Deși politicienii „pro-unire” nu prea există în cele două state, pe lângă faptul că integrarea în UE reprezintă prioritatea, cei care susțin reunirea sunt descurajați de eticheta „pro-rusă”, e de părere profesorul universitar.

„Din punct de vedere politic, este o idee fără forță de atracție, în timp ce este destul de vie, atât cât e, ideea de integrare europeană, a populației. De foarte multe ori, dacă vii cu ideea integraționistă sau cu ideea reunificării cu România, faci ‘un joc rusesc’, că ‘slăbești energetica ideii de integrare europeană’. Eu nu spun că are valoare de adevăr această formulă, dar de foarte multe ori se reacționează cu acest tip de argument”, a mai precizat analistul.

În perioada administrației pro-ruse din Republica Moldova, când în ambele state se aranjau marșuri unioniste, cu mii de oameni, participanților li se punea eticheta de „rusofobi”.

Integrarea europeană a Republicii Moldova este proiectul primordial. Dar dacă acesta se blochează?

Cu toate acestea, ideea unirii celor două ar putea fi readusă în discuție, în funcție de cum va evolua războiul din Ucraina.

„Problema este alta: ce faci dacă, de pildă, dacă integrarea europeană a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu mai are nicio șansă după finalul războiului din Ucraina? Astfel, proiectul de extindere al Uniunii Europene ar urma să se oprească. Nu vreau să intru neapărat în scenarii negative. Însă, ce te faci cu Republica Moldova? Acum, proiectul principal de politică externă a României este integrarea europeană a Republicii Moldova. Ce faci dacă proiectul se blochează? Cum reacționezi? Acum, la București, un pic patetic, că ‘ne vom reintegra sau uni la nivel european’, vorbe fără fond. Dar ce te faci dacă singura soluție de integrare în Uniunea Europeană este reunificarea cu România?”, a declarat Dungaciu.

Tema reunificării ar putea căpăta întâietate dacă contextul geopolitic se va tensiona

În cazul în care Republica Moldova nu va fi recunoscut în UE, ca stat independent, integrarea ar putea fi efectuată doar prin unirea cu România, este de părere sociologul.

„Acum, soluția Republicii Moldova de integrare europeană este unirea cu România. Să ne amintim de extinderea Uniunii Europene din 1990, când RDG-ul s-a unit cu Germania Federală (RFG), care a intrat direct în Uniunea Europeană și NATO. A fost prima extindere a Uniunii Europene după căderea URSS-ului.

Deci, dacă ajungi într-o astfel de situație, ce te faci? O pui pe masă partenerilor occidentali, o discuți? Îi spui partenerului occidental, american, european, că dorința României de a vedea Republica Moldova în Uniunea Europeană e atât de puternică încât dacă se blochează parcursul european, noi suntem dispuși să ne asumăm reunificarea? Doar în această situație, tema reunificării va putea fi pusă pe agendă, când contextul geopolitic va fi foarte tensionat. Dacă ideea revine pe agendă și este susținută și la București, și la Chișinău, evident că ‘atmosfera’ se schimbă. Astăzi, această idee nu are tracțiune”, a declarat Dan Dungaciu.

Doar un procent de 35% dintre moldoveni ar fi de acord cu reunirea, dar acest număr ar putea depăși 50%, „dacă este adusă în prim-plan componenta economică”

Diferite sondaje efectuate în ultimii ani, ce vizau atitudinea cetățenilor din Republica Moldova și România, la ideea reunificării au arătat că unioniști nu erau majoritari. Totuși, cercetările au sesizat un comportament mai mult reținut cu privire la acest proiect. Cifrele mai pot fi influențate într-o măsură mare de modalitatea în care sunt adresate întrebările, consideră Dan Dungaciu. Așadar, dacă se aduce în prim-plan componenta economică, măcar moldovenii, se vor deschide mai mult, conform sociologului.

„Oamenii își dau seama că acum nu e momentul. Dacă întrebi la Chișinău ‘v-ați uni cu România dacă pensia ar crește de trei ori mai mult?’ sau dacă salariul ar fi dublu, bursele studenților, de asemenea – dacă adaugi dimensiunea economică la unire, atunci opțiunea crește la peste 50%. În acest moment suntem undeva la 35%. Este o chestiune de context geopolitic, iar ideea europeană are șanse, teoretic. Dar noi trebuie să fim mai realiști, pentru că nu știm cu se va termina războiul din Ucraina și nu vom ști care va fi apetitul sau deschiderea europenilor după ce războiul se va fi încheiat. De ceea, trebuie să fim un pic mai vigilenți, să nu credem că și peste 3-5 ani, occidentalii vor fi la fel de deschiși spre extindere. S-ar putea să nu fie, s-ar putea să constate că aceste costuri de extindere ale Uniunii Europene sunt foarte mari și că acest proces trebuie amânat”, a concluzionat Dan Dungaciu, pentru Ziare.com.

Ai mai putea citi și: România, la coada Europei. Rate scăzute ale joburilor vacante în industrie, construcții și servicii!