„Estimez ca actiunea va fi depusa
in octombrie, la Tribunalul Bucuresti, iar termenul ar trebui sa fie
undeva in ianuarie sau februarie 2014. Am facut doar o estimare in
legatura cu o singura banca. Estimarea ducea catre 1,4 – 1,5
miliarde de euro, prejudiciu cauzat clientilor, din aplicarea
clauzelor abuzive. Actiunile pe care le-am facut sunt toate impotriva
unor banci din top trei”, a precizat Piperea pentru Agerpres.
Avocatul Piperea a postat, joi, pe pagina sa de Facebook, o
informatie potrivit careia, pe 10 iulie, a dat startul „constituirii
aliantei procesuale care va da in judecata mai multe banci, inclusiv
BNR, pentru evacuarea din contracte a clauzelor abuzive si repararea
prejudiciului cauzat de aplicarea acestor clauze”.
“Vom
ataca inclusiv denominarea in franci elvetieni (CHF) a platilor,
lucru care a dus la dublarea ratelor in anii 2009-2013, cand CHF a
„sarit” de la 1,7-2,2 lei la 3,7 lei. De data asta vom
tinti efecte erga omnes (fara exceptie n.r.), generice. Oricine vrea,
poate sa participe. Este un proces class action de tip call-in, adica
voluntar (cel pe care il recomanda proiectul directivei privind
recursul colectiv in domeniul recuperarii prejudiciilor cauzate
consumatorilor)”, arata postarea.
„Faptul ca cele doua
articole din Legea 193/2000 (care autorizau expres un tip de class
action care implica fie autoritatea, fie o asociatie de protectie a
consumatorilor) au fost amanate nu are nicio importanta. Legea
romana, in special art. 37 din Codul de procedura civila si art. 6
din Legea nr.193/2000, precum si jurisprudenta recenta a ICCJ in
acest domeniu, permit acest gen de procese. Pe de alta parte,
intrucat legiuitorul roman a refuzat sa puna in aplicare art. 7 din
Directiva 93/13 privind clauzele abuzive si intreaga Directiva
22/2009 privind actiunile in incetare a practicilor abuzive, inseamna
ca aceste doua directive devin direct aplicabile in dreptul intern.
Or, aceste directive nu doar ca recomanda, ci chiar fac obligatorii
procesele colective, pe motive de eficienta”, precizeaza
Gheorghe Piperea.
Acesta a adaugat ca: “vom da in
judecata si BNR, intrucat, conform unor hotarari ale Tribunalului
Bucuresti obtinute de noi in procesele colective din anii 2010-2013,
nu doar bancile comerciale sunt culpabile pentru inserarea in
contract si utilizarea de clauze abuzive, ci si BNR, care a autorizat
prealabil aceste produse bancare impanate cu clauze abuzive”.
Top 3
Primul loc de pe piata bancara din
Romania este ocupat de BCR, care a raportat active in valoare de 73,3
milioane de lei in 2012.
BRD se afla pe pozitia a doua, cu
active de 47,9 milioane de lei, fiind urmata de Banca Transilvania,
cu active de circa 29,6 milioane de lei.
Bancile au calculat pierderi de circa 5
miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor
colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de
creditare din relatia cu populatia, studiul de impact fiind realizat
de Banca Nationala a Romaniei, care a informat Guvernul.
Seful Asociatiei Romane a Bancilor,
Radu Ghetea, a declarat in luna mai ca bancile nu ar trebui sa mai
aiba clauze abuzive pentru ca au fost obligate sa le elimine pana in
data de 21 septembrie 2010, potrivit prevederilor initiale ale OUG
50/2010.
In forma initiala, OUG 50/2010 prevedea pe langa
eliminare unor comsioane, inclusiv comisionul de risc si comisionul
de plata anticipata, si transformarea dobanzilor variabile legate la
o rata de referinta interna in formula rata de referinta pentru
fiecare moneda de imprumut (ROBOR, LIBOR, EURIBOR) la care se adauga
marja fixa.
Citeste si: Care sunt clauzele abuzive
din contractele de credit