Polonia, Letonia si Romania, stelele in ascensiune din CEE

Romania a imprumutat
marti 1 miliard de dolari pe 10 de ani cu randament de 5,021% (cupon
4,875%) si 1 miliard de dolari pe 30 de ani cu randament de 6,258%
(cupon 6,125%), scrie Timothy Ash, seful departamentului de cercetare privind „pietele emergente” la Standard Bank , pe un blog din Financial Times.

Prin aceasta emisiune, Romania s-a alaturat altor
tari din regiune precum Letonia si Polonia, care au decis sa profite
de reducerea costului imprumuturilor inaintea urmatoarei reuniuni de
politica monetara de la Rezerva Federala americana, reuniune la care
ar urma sa fie decisa reducerea stimulentelor monetare, o decizie
care ar putea afecta apetitul investitorilor pentru obligatiunile
emise de statele emergente.

Polonia este
considerata un etalon de referinta al regiunii, demonstrand o
crestere economica solida si imbunatatind indicatorii privind
deficitul de cont curent, datoria sectorului public ca procent din
PIB.

Ca rezultat al
portofoliului de fonduri investite in tara, zlotul nu mai este vazut
ca o moneda surogat in regiune si si-a demonstrat noua rezistenta.
Ministerul de Finante s-a dovedit a fi un expert al gestionarii
datoriei – asa cum este cazul in Ungaria si in Turcia.

Letonia
se bucura de gloria aderarii la euro,
de la 1 ianuarie 2014, dupa masuri dure de austeritate si ajustari
structurale in perioada de dupa criza din 2008, cand sectorul bancar
al tarii si finantele publice au fost pe marginea prapastiei.
Transformarea a fost remarcabila si Letonia – si in mod special
populatia tarii – merita laude. Sunt asteptate revizuiri in crestere
ale ratingurilor si noile obligatiuni ar urma sa fie acceptate de BCE
ca garantii.

Romania
a fost exemplul de succes al FMI in
ultimii trei-patru ani, avand coeficienti solizi ai finantelor
publice (datoria si deficitul scazut – invidiate in UE – si un buffer
fiscal substantial) si reformele structurale care ar trebui sa
stimuleze acum cresterea economiei. Ministerul de Finante isi
continua politica prin emiterea acestor noi obligatiuni, ajungand
aproape de acoperirea necesitatilor de finantare pentru acest an si
majorand suplimentar rezervele fiscale. Emisiune de obligatiuni pe 30
de ani a fost o lovitura de maestru, punand tara alaturi de marii
jucatori din regiune, cu scadente mai extinse, inclusiv Polonia,
Ungaria, Turcia si Rusia.

Ar mai fi cateva
detalii suplimentare legate de aceste informatii. in primul rand, una
din temele noastre pentru 2014 este ca, in timp ce multe state
emergente mai mari au probleme importante – si, intr-adevar, multe au
povesti mai putin convingatoare – creditarea in Europa emergenta
ofera importanta perspectivei riscului. Aici vom include problemele
similare din Letonia, Lituania, Romania, Croatia, Serbia, Slovenia si
poate chiar Ungaria, care sunt diferite de cele din Rusia, Turcia si
Ucraina, care, in opinia noastra, sunt inca economii mari cu
slabiciuni structurale care trebuie rezolvate. Turcia ar urma sa
depaseasca aceste probleme inaintea Rusiei, dar ambele trebuie sa
faca ajustari semnificative.

In particular,
regiunea este subevaluata din cauza temerilor investitorilor,
afectati de performantele initiale slabe de dupa caderea bancii
Lehman Brother si apoi de problemele de la periferia Europei si de
temerile ca acestea vor afecta sectoarele bancare din regiune.

Totusi, in
ultimii doi-trei ani, aceste state s-au dovedit rezistente, iar
bancile europene au ramas in general in tarile respective. Procesul
de deleveraging a avut loc, dar a fost de proportii gestionabile, iar
ritmul a variat in regiune (de exemplu, Ucraina si Ungaria au suferit
cel mai mult, iar Polonia mai putin). Statele baltice si Romania au
condus consolidarea fiscala si reformele structurale. Chiar si
Ungaria a iesit din procedura de deficit excesiv, desi prin adoptarea
unor masuri neortodoxe.

Observati ca in
multe dintre aceste economii se observa intrari masive de fluxuri de
capital, asa cum se intampla in economiile emergente mai mari, astfel
incat monedele lor par mai putin predispuse la fluctuatii masive.
Letonia si Slovenia sunt deja in zona euro si se pot baza pe
sprijinul Bancii Centrale Europene si al Uniunii Europene in
perioadele dificile – asa cum se intampla acum in cazul Sloveniei –
care beneficiaza de asistenta tehnica in programul de recapitalizare
a sectorului bancar. Alte state, cum ar fi Lituania, au moneda
nationala legata de euro, iar moneda croata, kuna, si chiar dinarul
din Serbia sunt legate de euro.

Deficitele
de cont curent din regiune s-au
diminuat considerabil acum. Chiar si Serbia estimeaza ca deficitul de
cont curent de 10% din PIB se va diminua anul acesta la 3 – 4% din
PIB. Nivelul finantarii externe in regiune pare acum mult mai
sustenabil decat in perioada 2008 – 2009 si situatia finantelor
publice este mai buna – chiar daca Serbia si Croatia trebuie sa
adopte mai multe masuri in acest sector decat alte state.

Credem ca Serbia
va urma exemplul Romaniei si Letoniei
si va lua in calcul un nou program cu FMI, dupa alegerile
parlamentare din acest an, iar aceste evolutii ar trebui sa duca la
adoptarea unor reforme semnificative.
Slovenia
se confrunta cu dificultati in sectorul bancar, dar inregistreaza
progrese in adoptarea reformelor.

In al doilea
rand, orice stat suveran care este eficient ar trebui sa lanseze
obligatiuni la inceputul acestui an si sa beneficieze de costurile de
finantare inca ieftine. Scopul ar trebui sa fie acoperirea rapida a
necesitatilor de finantare si intarirea apararii, in contextul
posibilitatii unor perioade dificile in viitor. Ratele dobanzii vor
creste cu siguranta pe plan mondial in urmatorii 2 – 3 ani, iar
randamentele inca sunt relativ scazute pentru statele care se
imprumuta, informeaza Agerpres.

In Europa
emergenta, ar trebui sa ne asteptam la noi emisiuni de obligatiuni:
Bulgaria (1,5 miliarde de euro), Slovenia (peste trei miliarde de
euro), Ungaria (peste trei miliarde de euro), Turcia (6 – 7 miliarde
de euro), Croatia (peste doua miliarde de euro), Rusia (6 – 10
miliarde de euro), Lituania (peste doua miliarde de euro),
Azerbaidjan (un miliard de dolari), Kazahstan (un miliard de dolari),
Ucraina (pana la 12 miliarde de dolari, in functie de progresele
inregistrate in relatia cu Rusia).

De asemenea, Polonia
va reveni, probabil, pe pietele de capital inainte de sfarsitul
anului, pentru cel putin inca un miliard de dolari. Totalizand aceste
date, emisiunile de obligatiuni din regiune ar putea totaliza 50 de
miliarde de dolari in 2014, in functie de acordurile dintre Ucraina
si Rusia.

Creditarea ar putea
ajunge la un nivel record, deoarece creste cererea pentru aceste
instrumente financiare, apreciaza Timothy Ash.