Politica monetară a SUA
se va întoarce la normalitate :
Rezerva Federală Americană va continua să
întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor
de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcție de
gradul de implementare, ritmul și amploarea planurilor fiscale ale noii
administrații prezidențiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale
dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-și asigura finanțarea vor fi
puse sub presiune.
Politica va influența
economia și va genera incertitudine: În zona Euro ar putea fi organizate până la 6
runde de alegeri. Germania, Franța, Olanda și potențial Italia și Grecia (care
împreună însumează 70% din PIB-ul Zonei Euro) vor organiza diferite alegeri
generale și s-ar putea să înregistreze perturbări în ciclurile lor politice
normale. Spania este posibil să organizeze un referendum pentru viitorul
Cataloniei.
„Pe arena internațională, vom monitoriza îndeaproape evoluția relațiilor
ruso-americane, care ar putea genera efecte în zona Europei de Est, Orientului
Mijlociu și a estului Asiei, precum și asupra acordului nuclear cu Iranul”, a
declarat Barret Kupelian, senior economist,
PwC.
Iată în detaliu
patru previziuni ale echipei de economiști PwC.
1.
Statele Unite vor înregistra cea mai mare
creștere economică dintre statele G7
În scenariul nostru
principal, ne așteptăm ca Statele Unite să înregistreze o creștere economică de
aproximativ 2% în acest an – cel mai rapid ritm de creștere dintre statele
membre ale G7 – pe baza unui ritm solid de creare de noi locuri de muncă și de
creștere a consumului gospodăriilor. Ritmul creșterii economice din Statele
Unite ar putea să genereze surprize plăcute în cazul în care noua administrație
ia măsuri de reducere a taxelor și impulsionează investițiile în
infrastructură. Analiza noastră sugerează că Statele Unite vor contribui cu aproximativ
70% din toată creșterea economică înregistrată de statele din grupul G7, deși
nu reprezintă decât jumătate din economia G7 în termeni absoluți.
2.
Rata de ocupare a forței de
muncă în Zona Euro va ajunge la cel mai înalt nivel măsurat până acum, dar
statele de la periferia Zonei Euro vor crea mai multe noi locuri de muncă
Ne așteptăm ca economiile „de la periferia” Zonei Euro să înregistreze o
rată de creștere economică mai ridicată decât economiile „din centrul” Zonei
Euro pentru al patrulea an consecutiv. Creșterea PIB-ului Irlandei va fi cea
mai rapidă din Zona Euro, cu un ritm de peste 3% anual, în vreme ce Franța și
Olanda vor avea cea mai rapidă creștere economică dintre cele din „nucleul”
Zonei Euro, cu o rată de 1,5%. În privința creării de noi locuri de muncă,
nivelul de ocupare al forței de muncă în statele din centrul Zonei Euro va
ajunge la nivelul istoric de aproximativ 97 de milioane de locuri de muncă.
Însă ritmul de creare de noi locuri de muncă va fi depășit de statele de la
periferia Zonei Euro, care vor crea cu aproximativ 100.000 de noi locuri de
muncă mai mult decât statele din nucleul Zonei Euro.
3.
Indonezia va deveni cea de-a
16-a economie a lumii care depășește pragul unui PIB de 1 trilion de dolari
Asia
va rămâne regiunea cu cea mai ridicată rată de creștere economică din lume,
însă prim planul nu îl va mai avea China, ci India și Indonezia. Suntem de
părere că Indonezia este pe punctul de a intra în clubul „economiilor de un
trilion de dolari” pe parcursul acestui an. Spre comparație, ne așteptăm ca
creșterea economică a Chinei să rămână în jurul a 6% anual. Contribuția Indiei
la formarea PIB-ului global ar putea ajunge la 17% în acest an (vezi Figura 1).
Creșterea economică din China poate că încetinește, însă, dacă reușește să
mențină ritmul de 6,5% pe an, va adăuga o sumă de dimensiunea economiei Turciei
la PIB-ul global. Suntem de părere că economiile Braziliei și Rusiei își vor
relua creșterea, cu un ritm de 0,5% și respectiv 1% anual, ajutate și de o
creștere – destul de modestă – a prețurilor materiilor prime.
4.
Creșterea populației va pune presiune pe țările
din Golf să își reformeze finanțele publice
În 2017, Arabia Saudită va adăuga un număr
echivalent cu de două ori populația Islandei la populația sa aptă de muncă.
Celelalte state din Golf vor înregistra de asemenea rate ridicate de creștere a
populației cu drept de muncă, de aproximativ 2%. Provocarea pentru țările din
Golf este de a crea noi locuri de muncă în timp ce-și reformează finanțele
publice. În aceste economii, scăderea prețului petrolului din ultimii ani a dus
la deteriorarea finanțelor publice, de la un excedent bugetar în 2013, la o
rată estimată de datorie publică netă de aproximativ 10% din PIB până la
sfârșitul acestui an. Diversificarea economiilor și stimularea sectorului
privat ar putea să ușureze presiunea asupra finanțelor publice, precum și să
ducă la crearea de noi locuri de muncă pentru populația în creștere.
Pentru multe economii, 2017 va fi un an al incertitudinii. Deși nu avem o
listă exhaustivă, iată o serie de riscuri macroeconomice de care companiile ar
trebui să țină cont atunci când își fac planurile pentru anul în curs.
Repatrierea investițiilor în dolari ar putea să arate vulnerabilitățile
unor economii. Întărirea politicii monetare
din Statele Unite ar putea încuraja o repatriere graduală a dolarilor americani
investiți în străinătate. Matricea de risc prezentată în Fig. 2, arătă că
Malaiezia, Turcia și Chile sunt în mod deosebit vulnerabile la acest risc, având
un grad de îndatorare în valută de 71%, 64% și respectiv 55% din PIB. Băncile
care au expunere în acele economii ar putea fi puse sub presiune dacă nu sunt
bine capitalizate. Dar, la polul opus, pentru economiile dependente de prețul
materiilor prime, așa cum sunt Brazilia și Rusia, un preț mai mare al
petrolului (și al altor materii prime), corelat și cu o rată flexibilă de
schimb valutar ar putea să ajute la atenuarea impactului repatrierii
capitalului în Statele Unite.
China va simți costurile gradului mare de îndatorare a sectorului privat: Datoriile sectorului privat non-financiar din China se
ridică la mai mult de 250% din PIB. Dacă datoriile sectorului non-financiar
cresc cu aceeași rată ca cea înregistrată începând din 2010 și până acum, China
ar putea să adauge încă 650 de miliarde de dolari la datoria sa totală până la
sfârșitul lui 2017. Având în vedere contul de capital relativ închis al Chinei,
reducând astfel expunerea la datoriile în valută, evaluarea noastră de risc în
privința datoriilor Chinei este la nivel mediu, potrivit Fig. 2. Dar acumularea
datoriei sectorului non-financiar s-a accelerat începând cu 2008, apropiindu-se
de nivelurile maxime observate în țările din Zona Euro afectate de criza
datoriilor. Anul trecut, raportul dintre creditul total și PIB în China
(diferența dintre raportul credit relativ la PIB și tendințele pe termen lung
indicând o acumulare nesustenabilă) a depășit nivelul care avertizează în
privința riscului unei crize în următorii 3 ani. Acest risc va fi sporit dacă
prețurile proprietăților imobiliare se prăbușesc, subminând garanțiile acestui
stoc de datorii.
Evaluarea previziunilor din 2016
Câte dintre previziunile
noastre din 2016 s-au materializat?
Privind retrospectiv, multe
dintre previziunile noastre de anul trecut s-au adeverit. Prețurile materiilor
prime au rămas scăzute, Statele Unite au început să majoreze rata dobânzii, iar
evoluțiile geopolitice au fost în prim plan. În mod specific, am estimat corect
faptul că:
Am previzionat de asemenea
un ritm ridicat de creare de noi locuri de muncă în Statele Unite, de
aproximativ 200.000 pe lună; datele preliminare arată că SUA au adăugat în
medie 180.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună din 2016. Dar am
supra-estimat rata de creștere economică a SUA anul trecut la 3%. În fapt,
creșterea economică din SUA din 2016 a atins un ritm destul de dezamăgitor de
1,5%.