“Reducerea PIB potential de la
aproximativ 5% inainte de anul 2008 la circa 2% in prezent face
aproape imposibila convergenta Romaniei la standardele zonei euro si
deschide discutia despre gasirea rapida a unor noi motoare de
crestere”, se arata in studiul, citat de Agerpres.
Sporul
natural negativ al populatiei, manifestat constant din anul 1992 pana
in prezent si care va continua, capacitatea relativ redusa a
sectorului bancar de a finanta economia reala in contextul noilor
cerinte de capital Basel III si procesul de consolidare fiscala din
sectorul public limiteaza contributia fortei de munca si respectiv a
capitalului pentru sustinerea PIB potential in viitor.
Astfel,
stimularea productivitatii totale a factorilor poate deveni un
element determinant in cresterea nivelului PIB potential si
imbunatatirea calitativa a cresterii economice. Politicile publice in
domeniu trebuie orientate in directia obiectivelor Strategiei Europa
2020 privind o crestere economica inteligenta, sustenabila si cu
efecte benefice asupra unor categorii cat mai largi ale populatiei.
Diverse estimari arata ca fondurile
europene structurale au o capacitate mai buna de stimulare a
productivitatii totale a factorilor decat investitiile publice din
resurse nationale sau investitiile straine directe in sectoare
non-tradable (comert retail, constructii).
Orientarea excesiva a investitiilor
straine directe in sectorul rezidential, in comertul retail sau in
sectorul financiar inainte de anul 2008 a limitat dezvoltarea
capacitatilor de productie in sectoare orientate spre export
(industria prelucratoare, agricultura).