In timp ce producatorii au anuntat majorari de preturi din luna februarie, guvernul a replicat, acuzand existenta unui climat speculativ pe piata alimentelor.
Laptele, carnea, uleiul si painea sunt doar cateva dintre alimentele care se vor scumpi din luna februarie cu 15%, anunta producatorii din industria alimentara. Principalele cauze sunt legate de deprecierea leului, dar si de cresterea costurilor utilitatilor, declara, la unison, reprezentantii patronatului Romalimenta si a sindicatelelor din domeniul alimentar.
In replica, guvernul a acuzat miercuri jucatorii din piata ca majorarile preturilor la alimentele de baza, mediatizate ca fiind iminente, reprezinta „incercari de a induce pe piata un climat speculativ din partea unor persoane interesate, atata vreme cat nu exista o criza de produse alimentare”.
Analisti: Producatorii vor ca TVA sa scada de la 19% la 6-7%
Analistii economici cred ca jocul de-a scumpirea, practicat de producatorii din industria alimentara, reprezinta, pe langa o acoperire a costurilor la materii prime, o incercare a acestora de a forta reducerea TVA-ului la alimente. O reducere a taxei pe valoarea adaugata de la 19% la 6-7 procente, spun analistii, ar putea determina o relaxare a costurilor pentru producatorii de alimente, dar asta nu va garanta ca va duce la o mentinere sau chiar scadere a preturilor la alimente, care acum sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeana.
„Miza pe care o urmaresc patronatele este de fapt reducerea TVA-ului. Producatorii au acum toate motivele sa scumpeasca alimentele, de la deprecierea leului, la pretul carburantilor si pana la anuntata crestere a pretului la gaze, estimata pentru februarie”, a afirmat analistul economic Cristian Dinulescu. „Socul preturilor este menit sa „trezeasca” guvernul si sa il determine sa reduca TVA-ul la alimente de la 19% la 6-7 procente”, a mai spus Dinulescu.
Analistul Radu Limpede considera ca reducerea TVA-ului ar putea rezolva doar o parte din problemele din piata alimentelor si nu ar garanta ca preturile se vor mentine sau vor scadea.
„Intr-adevar, reducerea TVA ar putea insemna o diminuare cu 8-9 procente a majorarilor de pret. Asta nu inseamna ca preturile o sa scada. Cred ca problema este mult mai serioasa si tine in primul rand de existenta unei concurente reale in piata”, a declarat Limpede.
Analistii spun ca, in acest an, patronatele au cele mai mari sanse sa obtina o reducere a TVA-ului, 2008 fiind un an electoral. „Sa nu uitam ca trecem printr-un an electoral, in care guvernul PNL are tot interesul sa mentina nivelul de trai la un nivel linistit. Producatorii stiu acest lucru si forteaza mana guvernului”, a precizat Dinulescu.
Producatorii se justifica, guvernul acuza
Producatorii din domeniul alimentelor cer reducerea TVA de ani de zile, fara succes insa. Chiar daca au venit cu exemple din alte tari din UE, unde taxa este incomparabil mai mica decat in Romania, guvernul a refuzat sa ia in calcul reducerea taxei, intuind o scadere a sumelor provenite din taxa, fapt ce ar afecta destul de serios bugetul de stat.
Patronatele spun insa ca beneficiile reducerii TVA ar fi multiple. Pe langa limitarea cresterilor de preturi, masura ar putea duce la scaderea evaziunii fiscale in domeniu si ar stimula cresterea productiei, inclusiv a exporturilor, fapt ce ar cantari destul de greu in balanta comerciala a Romaniei.
„Piata lactatelor, spre exemplu, ar putea creste cu minim 30%, daca guvernul ar reduce TVA pentru alimente”, a declarat, anterior, Valeriu Steriu, presedintele Patronatului din Industria Laptelui si vicepresedinte al patronatului RomAlimenta.
„Piata neagra a lactatelor este in prezent de aproape 2 miliarde de euro (dublu fata de piata oficiala – n.r.). Reducerea TVA ar putea genera venituri suplimentare la bugetul de stat de circa 300 milioane de euro. Piata neagra a alimentelor, de la paine, carne si pana la lactate, este chiar de doua ori mai mare decat cea legala”, a mai spus Steriu.
Patronat: Eliminarea pietei negre ar aduce bani la buget
Presedintele Patronatului din Industria Laptelui considera ca efectul asupra deficitului bugetar, care ar rezulta in urma deciziei de a reduce cota de TVA la alimente, ar putea fi compensat cu eficientizarea colectarii veniturilor din impozite si taxe la bugetul de stat.
„Sa scoti la iveala piata neagra va aduce infinit mai multi bani decat tinand de aceasta taxa”, a declarat Valeriu Steriu.
Sorin Minea, presedintele organizatiei patronale din industria alimentara Romalimenta, a cerut miercuri guvernului o noua intalnire pentru a analiza problema scumpirilor si a TVA-ului.
Raspunsul executivului nu a intarziat sa apara. Premierul Tariceanu a declarat ca majorarea preturilor la alimentele de baza, mediatizata ca fiind iminenta, reprezinta „incercari de a induce pe piata un climat speculativ” din partea unor persoane interesate, atata vreme cat nu exista o criza de produse alimentare.
Tariceanu a cerut totusi ministrilor Agriculturii, Finantelor si Internelor sa aiba consultari cu patronatele din domeniu pentru a vedea daca vor avea loc majorari si daca ele se justifica.
In replica, Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara, a declarat ca majorarile de preturi din februarie sunt total justificate.
„Daca ne gandim la deprecierea leului, dar si la costurile pentru combustibil, gaze sau energie, scumpirea alimentelor este justificata. Totusi, nu este exclusa si varianta speculei. Astfel, chiar daca anumite produse sunt comercializate la un pret relativ scazut pe piata europeana, importatorul le vinde la un pret mare pe piata interna. Din aceasta cauza, ar trebui ca autoritatile sa identifice cai legale prin care sa limiteze specula”, a explicat Frumosu.
Scumpirile la alimente, „vedetele” negative ale anului 2007
Potrivit Institutului National de Statistica (INS), in intreg anul 2007, alimentele, cu o pondere in cosul mediu de consum al romanilor de 38,92%, s-au scumpit cu 9,14%. Cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat in 2007 la chirii, care s-au dublat (100,96%), la transport CFR (27,35%), servicii postale (23,26%) si la unele alimente, precum ulei comestibil (scumpire medie de 44,1%), fasole boabe si alte leguminoase (32,95%), fructe proaspete (25,8%) sau malai (18%).
Astfel, inflatia a depasit, la nivelul anului trecut, atat tinta bancii centrale, cat si ultima prognoza a guvernantilor, de 5,7%, publicata la inceputul lunii noiembrie 2007.
Un prim efect al inflamarii semnificative a inflatiei in ultimele luni ale anului trecut a constat in inasprirea politicii monetare, in doua etape. Astfel, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara de la 7% la 7,5% pe 31 octombrie 2007, pentru ca, la inceputul acestei saptamani, sa decida urcarea cu inca o treapta, pana la 8%, a ratei pe care o plateste la lichiditatea in exces din piata atrasa de la banci in depozite la doua saptamani.
Romania, in topul TVA la alimente din UE
Spre deosebire de Romania, in alte tari europene, TVA-ul la alimente este mult mai mic. Daca noi platim 19%, britanicii, irlandezi si maltezii nu platesc cota TVA. Spaniolii si italienii dau doar 4%, cehii 5%, polonezii platesc 7%, la fel ca si germanii, in timp ce austriecii platesc 10 %. Ungurii si slovacii au o cota de TVA la alimente de 15%, respectiv 19%. Recordul il detine Danemarca, acolo unde taxa pe valoarea adaugata la alimente este de 25%.
Romania ocupa locul 2 in randul tarilor din Europa Centrala si de Est din punct de vedere al cresterii de preturi la alimente, in perioada octombrie 2006 – octombrie 2007, conform celui mai recent raport Erste Bank.
Cele mai mari cresteri la alimente s-au inregistrat, in acest interval, in Ungaria si Romania, de 13,5% respectiv 10,3%, acestea fiind urmate de Cehia (6,7%), Slovacia (6,6%) si Polonia (6,0%).