Ati fi de acord sa cumparati cu prioritate produse romanesti, pentru a ajuta industria autohtona? Nu stiu daca ar fi cineva care sa spuna „nu”.
Insa de la intentie si pana la fapte, distanta este destul de lunga. Si asta pentru ca in alegerea produselor pe care le cumparam, ne ghidam dupa calitate, aspect si pret. Rar poti gasi un produs ieftin si de calitate. De aceea, cei mai multi dintre noi facem compromisuri.
Guvernantii cred ca, in aceasta axioma, pret-calitate-aspect, ar mai trebui sa introducem un element – produsul respectiv este romanesc sau nu, si sa luam in calcul aceasta atunci cand facem alegerea.
Ministerul Economiei spera sa ne convinga ca criteriul „made in Romania” este important si vrea sa lanseze un program de promovare prin care sa ne constientizeze de asta. Au mai incercat-o si alte guverne. In 2000 era lansat cu surle si trambite programul „Fabricat in Romania”.
[img=950][/img]
Rezultate? Singurul palpabil ramane site-ul fir.ro Un site prafuit, cu numere de contact la care nu raspunde nimeni.
Va reusi noul program sa ne faca sa avem o alta atitudine in magazin? Sa cautam pe eticheta daca produsul respectiv este realizat in Romania ? Expertii sunt destul de sceptici.
[quote=Valentin Ionescu, analist economic]E o prostie. O noua initiativa in genul Gradina Carpatilor[/quote]
„Nu vad cum ma poate determina o campanie de genul asta sa ma faca sa renunt la criteriile legate de pret si calitate”, spune analistul Valentin Ionescu
Consultantul economic Bogdan Baltazar este si mai critic.
„E un program de genul – Noi ne facem ca muncim si accesam bani europeni. Singurii castigati din proiectul acesta vor fi cei care vor incasa salarii din bani europeni, niste bugetari specializati in propaganda „, a declarat Baltazar.
De altfel, daca parcurgi materialul de prezentare pus pe prima pagina pe portalul Ministerului Economiei, poti sesiza inca din primele slide-uri cat de profesionist se lucreaza la noul program.
„Si un elev de clasa a V-a putea sa faca un material de genul asta„, spune analistul Cristian Dinulescu.
Ce prevede programul „Cumpara romaneste”? Incercand o traducere a limbajului de lemn tipic mesajelor guvernamentale, statul vrea sa se asocieze cu oamenii de afaceri pentru a promova pe toate caile produsele romanesti.
Vezi programul gandit de Ministerul Economiei in documentul atasat acestui material.
Au inceput cu stangul
Programul „Cumpara romaneste” propune dezvoltarea a doua site-uri: cumpararomaneste.ro si produs-romanesc.ro. Numai ca domeniile respective sunt deja rezervate.
Primul, de catre firma Romarg SRL din Brasov, iar cel de-al doilea de catre colegii de la hotnews.ro, prin firma Webdev SRL. Jurnalistii au declarat ca au rezervat domeniul doar pentru a demonstra lipsa de profesionalism a autoritatilor. Le vor dona site-ul in momentul lansarii campaniei.
Nu de alta, dar si site-ul produsromanesc.ro este cumparat, la fel si cumparaproduseromanesti.ro, site care prezinta deja o initiativa similara, de aceasta data privata.
[img=949][/img]
Interesant este faptul ca, in proiectul de pe site-ul ministerului, rezervarea domeniilor web este data ca fiind deja rezolvata.
„Probabil au negociat deja cu firmele care detin domeniile respective. Insa, cel putin in acest moment, proprietarii sunt privati”, afirma Cristian Dinulescu.
„Chiar daca vor avea pana la urma domeniile respective, ma intreb ce vor face cu ele? Probabil a fost un punct necesar de bifat in programul de finantare europeana”, a mai spus analistul.
Romania risca un proces pentru incalcarea legilor concurentei
Ion Ariton anticipeaza ca programul „Cumpara romaneste!” va beneficia de o finantare de aproximativ 1 milion de euro din fonduri europene.
In materialul de prezentare se precizeaza ca valoarea estimata este de 4,15 milioane lei fara TVA, banii urmand sa fie alocati prin Programului Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”.
Dincolo de faptul ca orice program de finantare europeana are inclusa suma cu tot cu TVA-ul aferent, un mare semn de intrebare il ridica folosirea banilor pentru promovarea unor actiuni comerciale.
Analistii economici spun ca axa prioritara la care se refera proiectul vizeaza finantarea de actiuni de imbunatatire a procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ. Practic, ajuta statul sa isi specializeze institutiile si oamenii in a oferi un management mai bun.
Ei nu cred ca Ministerul Economiei va putea folosi banii pentru a promova produse comerciale.
„S-ar putea sa ne trezim in situatia Germaniei, care a avut niste procese din astfel de cauze”, a declarat consultantul Bogdan Baltazar.
Un astfel de caz s-a petrecut in 2002. Cititi decizia Curtii Europene aici.
„In toata lumea, astfel de actiuni de promovare se realizeaza de mediul privat, nu de stat, care trebuie sa asigure un tratament egal pentru toti. Sper sa nu ne trezim cu un nou caz de infrigement”, a spus Baltazar, referindu-se la incalcarea legislatiei europene.
Ce ar trebui sa faca statul pentru producatorii romani?
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), spune ca programul „Cumpara romaneste” n-are nicio sansa de reusita in forma actuala.
„E ca si cum ai pune carul inaintea boilor. Avem nevoie de un cadrul economic stabil, de masuri fiscale coerente, nu de programe de pliante si simpozioane”, a spus Parvan.
„In domeniul alimentar, de exemplu, pana ce nu vom vedea ca statul va impune reguli clare in domeniu comertului, prin care sa asigure un acces egal la consumatori atat marilor retele cat si micilor comercianti, nu vom rezolva nimic. In prezent, producatorul roman nu poate ajunge la consumator pentru ca marii retaileri au acaparat intregul sector urban. De ce numai la noi, in Romania, avem hipermarketuri in mijlocul oraselor si in Occident sunt la periferie?”, a adaugat Parvan.
O parere similara este sustinuta si de alti specialisti.
„Produsele romanesti se sustin prin masuri coerente administrative, fiscale si manageriale „, afirma, la randul sau, analistul Valentin Ionescu.
„Avem produse de calitate, de la cele agro-alimentare la textile, pielarie etc. Numai ca avem mari carente pe relatia management-productie-promovare-desfacere. Sunt, in general, problemele sectorului privat, pe care insa statul le poate rezolva, printre altele, prin dezvoltarea unor parteneriate in domeniul antreprenorial”, a declarat Ionescu.
O alta mare problema o reprezinta, in opinia lui Bogdan Baltazar, absenta unei politici fiscale care sa incurajeze productia.
„Stiti de ce, in momentul de fata, avem magazine care prefera importurile in dauna produselor romanesti? Pentru ca din UE le aduc fara TVA de 24%, iar in tara ar trebui sa plateasca producatorilor facturile cu TVA. Sigur, banii ajung in cele din urma la stat, dar nu se blocheaza niste bani in acest proces. E doar un singur exemplu”, afirma analistul.
Fapt confirmat si de expertul in fiscalitate Gabriel Biris. „Pana ce nu se va rezolva aceasta problema, bineinteles in limitele legislatiei europene, nu vom vedea prea multi comercianti dispusi sa cumpere si sa vanda mai departe produse romanesti „, a declarat Biris.
Ion Ariton, ministrul Economiei, a anuntat ca toate problemele cu care se confrunta firmele ce produc in Romania vor fi dezbatute in cadrul unei reuniuni la care vor participa patronate, sindicate, ONG si autoritati, pentru elaborarea unei politici publice pentru stimularea cumpararii produselor autohtone.
„Programul va prinde contur in cateva luni, iar retailerii vor avea o serie de facilitati. Cand vom avea proiectul final, vom avea si concluzii”, a declarat Ariton.
Cum isi promoveaza alte tari produsele nationale?
Campaniile de genul „Buy National ” nu reprezinta o noutate la nivel international. Inca de acum 30 de ani, in SUA, erau lansate astfel de intiative de catre organizatiile patronale din sectorul privat.
[img=948][/img]
Printre cele mai eficiente a fost cea promovata de omul de afaceri Sam Walton, unul dintre actionarii Wal-Mart. Campania „Buy American” ii indemna pe americani, sub sloganul „Keeping America Working and Strong”, sa cumpere produsele realizate in SUA.
Ulterior, astfel de initiative au aparut in toata lumea, din Germania in Brazilia, din Franta si Italia pana in China si Bangladesh.
In Irlanda, spre exemplu, organizatiile patronale au lansat, cu succes, o campanie de promovare a produselor „Made in Irland”. Produsele au fost marcate vizibil cu inscriptii in genul „Proud to be Irish”, „100% Irish”, sau „We Love Irish Food”.
In unele regiuni din Statele Unite, apoi si in alte zone ale lumii, au aparut inclusive programe de genul „Buy Local”, prin care producatorii regionali incercau sa isi promoveze produsele in fata celor globale, promovate, in general, de marile corporatii sau din importuri.