Pentru creditele in valuta sau indexate la evolutia unei valute acordate persoanelor fizice expuse la risc valutar provizioanele reprezinta in prezent 7% din valoare pentru cele clasificate drept standard, 8% pentru cele in observatie, 23% la imprumuturile substandard, 53% la cele indoielnice si 100% pentru cele considerate pierdere, relateaza Mediafax.
Persoanele expuse la risc valutar sunt cele care au contractat un imprumut intr-o moneda diferita fata de cea in care au veniturile.
Coeficientii de provizionare aplicati pentru creditele acordate persoanelor fizice care nu sunt expuse la riscul valutar se situeaza in prezent la 5% pentru imprumuturile in observatie, la 20% pentru cele substandard, 50% in cazul celor indoielnice si la 100% pentru cele considerate pierdere.
Potrivit noului regulament BNR, va exista un singur coeficient de provizionare in functie de categoria de clasificare a creditelor, care va fi egal cu cel practicat in prezent la imprumuturile fara risc valutar. Concret, provizioanele se egaleaza si nu se mai face diferentiere in functie de riscul valutar al clientului, intrucat aceasta incadrare nu mai figureaza in regulament.
Bancile nu constituie provizioane in cazul creditelor acordate persoanelor fara risc valutar care sunt clasificate drept standard. Imprumuturile ar putea fi clasificate standard doar daca serviciul datoriei este mai mic de 15 zile, iar performanta financiara este „A”, se arata in proiectul de regulament, care modifica si modul de clasificare a creditelor.
In prezent, clasificarea creditelor se face prin aplicarea simultana a trei criterii, respectiv serviciul datoriei, performanta financiara a debitorului si initierea de proceduri judiciare. In cazul declansarii procedurii judiciare, toate creditele sunt considerate pierdere, indiferent de tipul clientului sau numarul de zile de intarziere.
Bancile nu vor mai clasifica creditele in functie de initierea de proceduri judiciare, se arata in proiectul de regulament. Creditele vor fi considerate pierdere daca serviciul datoriei este de 31 – 60 de zile, dar performanta financiara este clasificata „C”, „D” sau „E”. Totodata, pierderi sunt considerate si creditele care au serviciul datoriei cuprins intre 61 si 90 de zile si a caror performanta financiara nu este „A”, sau imprumuturile restante de minimum 91 de zile.
Performanta financiara a debitorului este clasificata de fiecare banca in parte, in functie de profilul propriu de clienti.
Totusi, politica institutiilor de credit in privinta clasificarii debitorului trebuie validata de BNR, care poate sa ceara anumite modificari.
In principiu, performanta financiara a persoanelor fizice este legata de modul in care a fost incadrat clientul la momentul aprobarii creditului, dar exista si diverse elemente care pot interveni pe durata derularii contractului, cum ar fi disponibilizarea sau decesul persoanei respective.
BNR introduce o noua notiune in proiectul de regulement, respectiv „creditul de valoare mica”, pentru care clasificarea se face „prin aplicarea criteriului reprezentat de serviciul datoriei sau prin aplicarea simultana a criteriilor reprezentate de serviciul datoriei si performanta financiara, in functie de optiunea institutiei de credit”.
Mai exact, bancile pot alege sa clasifice „creditul de valoare mica” doar in functie de numarul de zile de intarziere sau atat in functie de serviciul datoriei, cat si de performanta financiara a debitorului.
BNR nu precizeaza in regulament limita pentru acest „credit de valoare mica”, care este fixata de institutiile de credit. Totusi, banca centrala va fixa prin regulament o anumita suma maxima in care bancile pot clasifica aceste imprumuturi.