Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a vorbit despre investiții care să sprijine creșterea productivității economiei în contextul provocărilor actuale. În anul 2025, România, ca și întreaga lume, se află într-un punct de răscruce, unde vulnerabilitățile pe termen lung (îmbătrânirea populației, deteriorarea mediului și agravarea inechităților sociale) devin din ce în ce mai accentuate, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: UE recomandă țărilor membre să analizeze investițiile externe ale companiilor locale
foto: Leonardo Badea
După spusele prim-viceguvernatorului BNR, transformarea indusă de tehnologiile digitale a ajuns la o etapă în care se înregistrează dificultăți. În acest context, competiția internațională sporită între țări și blocuri economice/ideologice necesită resurse suplimentare pentru a asigura reziliența și competitivitatea, iar pentru România, vecinătatea cu războiul din Ucraina și poziția la granița Uniunii Europene fac ca eforturile pentru stabilitate să fie mult mai complexe și costisitoare.
Deși România a înregistrat progrese semnificative de la aderarea la Uniunea Europeană, în perioada recentă creșterea economică a fost însoțită de dezechilibre, în special în ceea ce privește deficitul de cont curent și deficitul fiscal. Aceste dezechilibre, alături de problemele economice globale, pun presiune pe sustenabilitatea economiei. În acest sens, creșterea productivității și îmbunătățirea competitivității devin importante pentru o revenire la un ritm de creștere economică sustenabilă. Dacă nu se iau măsuri, se poate ajunge la o creștere a importurilor, datorii publice mai mari și creșterea dobânzilor, ceea ce va agrava deficitele gemene.
Din perspectiva economică, productivitatea este analizată din multiple unghiuri: se iau în considerare factorii următori: munca, capitalul, dar și progresul tehnologic, eficiența proceselor, calitatea instituțiilor și mediul economic. Progresul tehnologic, cunoscut și sub denumirea de „reziduu Solow”, măsoară impactul eficienței asupra PIB-ului.
România a avut o dinamică rapidă a productivității în ultimii ani comparativ cu alte țări din regiune, dar există semne că această tendință s-ar putea opri, ceea ce poate influența negativ dezvoltarea pe termen mediu și lung. Productivitatea are impact asupra capacității guvernului de a gestiona deficitul bugetar și asupra sustenabilității economiei. De asemenea, blocajele structurale (infrastructura insuficientă, digitalizarea slabă și lipsa de inovare) pot limita progresul productivității, iar politicile economice trebuie să sprijine dezvoltarea capitalului uman și investițiile.
Progresul tehnologic este un factor important pentru creșterea economică sustenabilă. Studiile arată că în România, rata de creștere a productivității totale a factorilor (TFP) este puternic corelată cu creșterea PIB, iar aderarea la Uniunea Europeană a consolidat această relație. În perioada 1996-2023, legătura dintre progresul tehnologic și creșterea economică a fost de peste 80%, iar pentru perioada 2007-2023, această corelație a fost de peste 90%. De asemenea, analiza șocurilor tehnologice neanticipate arată un impact semnificativ asupra creșterii economice pe termen lung, sugerând că investițiile în tehnologie pot fi un motor puternic al dezvoltării economice.
Pentru a valorifica acest potențial, România trebuie să se concentreze pe utilizarea eficientă a resurselor europene, care vor fi disponibile în continuare prin programul Next Generation EU, dar și prin alte instrumente financiare ale Uniunii Europene. Aceste resurse pot oferi sprijin în implementarea reformelor necesare și în stimularea creșterii economice, mai ales în contextul în care finanțarea privată poate fi limitată din cauza turbulențelor economice și geopolitice.
Te-ar mai putea interesa și: Anul Nou Chinezesc 2025: Investiţiile chibzuite şi abordările strategice vor genera stabilitate economică