„Dupa ce Guvernul Iohannis va intra in functiune, in ianuarie e posibila o rediscutare a acordului cu FMI-ul, pentru a stabili impreuna cu Fondul modul in care va fi pus in aplicare viitorul program de guvernare”, a declarat pentru Gandul Constantin Nita, vicepresedintele PSD, cel care coordoneaza, impreuna cu liberalul Relu Fenechiu, elaborarea programului de guvernare a viitorului Cabinet Iohannis.
Dorinta renegocierii a fost confirmata si de liderul PNL Varujan Vosganian, care a nuantat insa termenul de renegociere. „In documentele comune, PSD-PNL isi asuma obligatia continuarii acordului cu Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si celelalte institutii financiare. In ianuarie vom reanaliza obiectivele, unele ar putea fi modificate, si vom alege cele mai bune mijloace”, a spus Vosganian, fost ministru de Finante.
Intrebat care sunt cerintele FMI cu care alianta nu este de acord, fostul ministru a dat exemplul decorelarii pensiei de salariul mediu pe economie, masura asumata de Guvernul Boc. El a precizat ca FMI este interesat de asumarea unor tinte macroeconomice, Romania avand libertatea de a alege modalitatea in care sa le respecte.
De cealalta parte, Nita a refuzat sa intre in detalii privind viitoarele discutii cu FMI: „Deocamdata nu am discutat nimic concret”. E a dezvaluit doar ca printre principalele subiecte de renegociere cu reprezentantii FMI se vor afla problema scaderii veniturilor la bugetul statului, generata de reducerea cu 5 puncte procentuale, pana in 2012, a contributiilor de asigurari sociale (CAS), atat pentru angajati, cat si pentru angajatori, „in functie de evolutia economiei”, precum si cea a reducerii cheltuielilor din sectorul public altfel decat prin concedierea a 150-200 de mii de bugetari.
In ceea ce priveste modalitatea concreta prin care Romania va face rost de bani anul viitor sau va echilibra balanta de cheltuieli si venituri, Vosganian a declarat ca se vor urmari atat cresterea conformarii fiscale (plata la timp a taxelor si impozitelor de catre contribuabili), cat si reducerea cheltuielilor statului.
Intrebat daca acest lucru inseamna concedierea bugetarilor sau micsorarea lefurilor la stat, fostul sef de la Finante a nuantat din nou: „Daca nu se mai fac angajari pe locurile de unde se pensioneaza cei care trebuie sa se pensioneze sau daca nu se mai aloca bani pentru posturile vacante, bani care erau folositi pentru bonusuri, tot reducere de cheltuieli e, nu?”.
O eventuala reducere a TVA de la 19% la 16% sau, in perspectiva, a cotei unice de la 16% la 10-12%, ar putea fi sustinuta de cresterea conformarii fiscale de la circa 72% la 90%, sustine Varujan Vosganian, potrivit cotidianului citat.
Romania a semnat in luna martie un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, Banca Mondiala (BM) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.