Racheta care să aducă ploaia, soluţia românescă la secetă. Va fi testată pe 100.000 de hectare

Racheta românească ar putea salva agricultura de la secetă, promite ministrul Florin Barbu. În România se lucrează acum la o rachetă care să aducă ploaia, a spus ministrul Agriculturii, Florin Barbu, marţi, după ce oficialul a anunţat că a oprit lansarea rachetelor antigrindină în zona Prahova, la cererea fermierilor.

Ministerul Economiei lucrează deja la racheta pentru însămânțarea de nori, lucru care se poate face numai în perioada de toamnă și de primăvară, a mai precizat Barbu.

Racheta cu rol de „paparudă” va fi testată în Prahova

Tot el a spus că, prin ordin de ministru, a oprit lansarea rachetelor antigrindină în zona Prahova, după ce majoritatea fermierilor de acolo i-au cerut acest lucru, pe motiv că din această cauză nu ar mai ploua.

„Am luat o decizie într-o anumită zonă, pentru că în zona Prahova, din cele 119.000 de hectare care erau acoperite cu acest sistem de anti-grindină, fermierii au venit cu semnături pe aproape 100.000 de hectare.

Am luat această decizie printr-un ordin de ministru (ei şi-au asumat răspunderea că nu vor să fie protejați cu sistem antigrindină – n.r.).

Fermierii din Prahova au cerut sistarea rachetelor antigrindină

Sigur, acest ordin pe care l-am dat a fost pentru că am vrut să iau această presiune, să vedem dacă lucrurile intră într-o normalitate. Vă spun sincer că în perioada aceea, într-o săptămână jumătate, în Prahova chiar a plouat peste 150 l/mp.

Dar lucrurile trebuie să intre într-o normalitate și vă spun sincer că sistemul de antigrindină este unul bun și investițiile în sistemul antigrindină vor continua.

Dar voi lua o decizie radicală, pentru că voi face un studiu și împreună și cu ANMH încercăm să lansăm aceste rachete.

Bineînțeles că deja Ministerul Economiei lucrează și la o rachetă pentru însămânțare de nori, lucru care se poate face decât în perioada de toamnă și de primăvară.

Degeaba spun anumiți specialiști că pe perioada de vară, cum au fost cinci zile cu peste 40 de grade, poți să însămânțezi cu orice rachetă, că ploaia n-are cum să vină, dar în perioadele de toamnă și de primăvară putem crește capacitatea și deficitul în sol, prin însămânțarea acestora şi să scădem deficitul”, a explicat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, marţi, la conferinţa România inteligentă, organizată de Antena 3 CNN.

Fermierii din Prahova care au cerut sistarea rachetelor antigrindină susțineau că sistemul românesc a fost construit fără consultarea lor, fără respectarea recomandărilor Organizației Mondiale de Meteorologie, fără proiectarea unui sistem adecvat de monitorizare a rezultatelor și de evaluare a eficacității și fără realizarea unui studiu de impact cu privire la poluare.

România este asigurată din punct de vedere al securităţii alimentare, chiar dacă anul acesta a fost unul secetos, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o conferinţă de specialitate.

Alertă meteo extremă. Zeci de județe vor fi lovite de ploi, vijelii, grindină și caniculă

„Vreau să vă spun că din punct de vedere al securităţii alimentare, România este asigurată. De ce spun acest lucru? Pentru că şi anul acesta, chiar dacă a fost secetos la culturile de toamnă, am realizat o producţie cu aproape 1,7 milioane tone la grâu mai mult ca în anul 2023. În continuare am speranţa că şi la porumb vom avea o producţie foarte bună, pentru că atunci când ai aproape 890.000 – 900.000 de hectare cu porumb în sistem irigat, cu o medie de 12-14 tone, din start, din cele 2,7 milioane de hectare însămânţate cu porumb, numai din sistemul de irigat faci undeva între 10 şi 11 milioane de tone. Deci, din punct de vedere al consumului intern, dacă vorbim şi de zootehnie, dar şi de export, România are cantităţile necesare astfel încât să acoperim aceste lucruri”, a precizat Barbu.

Acesta a afirmat că Ministerul Agriculturii trebuie să ia măsuri urgente, pentru că anul acesta, din punct de vedere al schimbărilor climatice şi al secetei „care s-a abătut peste România”, sunt afectate peste două milioane de hectare.

„Vorbim aici de culturi de toamnă, dar şi de culturi de primăvară. Chiar ieri am avut o întâlnire cu fermierii dintr-un judeţ afectat de secetă, judeţul Olt, şi vreau să spun că Ministerul Agriculturii şi Guvernul, în momentul de faţă, sunt foarte aproape de ei, pentru a trece peste această perioadă grea. Singura soluţie prin care fermierii vor putea să continue această activitate şi vor putea să însămânţeze anul agricol următor este să venim cu partea economică şi cu sprijin pentru a diminua pierderile pe care le-au avut. Bineînţeles, trebuie să aibă resursele financiare astfel încât să poată însămânţa culturile de toamnă„, a adăugat Barbu.

Ministrul Agriculturii a menţionat importanţa investiţiilor în sistemul de irigaţii din România, precizând că în prezent sunt peste 1,6 milioane de hectare reabilitate.

Ce despăgubiri vor primi fermierii afectați de secetă. Estimările Ministerului Agriculturii

„În momentul de faţă, România are aproape 1,6 milioane de hectare care sunt reabilitate şi sunt irigate. (…). Am lucrat ca şi director general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare pe tot ceea ce înseamnă sistem de irigaţii în România şi îmi aduc aminte că în 2014 în România se irigau undeva la 180.000 de hectare. În 2015 s-a plecat cu acel plan ambiţios de reabilitare a peste 2 milioane de hectare de irigaţii în România, cu sprijin de la bugetul de stat de 1,5 miliarde de euro, investiţii practic în infrastructura principală de irigaţii. Bineînţeles, complementar, prin proiectele pe fonduri europene, am suplimentat pentru infrastructura secundară de irigaţii, sprijin direct către fermier, astfel încât să poată reabilita această infrastructură secundară de irigaţii şi să-şi achiziţioneze acele echipamente, ca să închidem acest ciclu: infrastructură principală, infrastructură secundară şi echipamente ca apa să ajungă la plantă”, a adăugat şeful MADR.

România a obţinut anul trecut o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Oficiali din ministere şi instituţii participă, marţi, la conferinţa cu tema „Schimbările climatice – Marile provocări, marile riscuri”, organizată de Antena 3 şi Administraţia Naţională de Meteorologie.

Racheta care aduce ploaia, extrem de necesară. Meteorologi: Temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei, până în prima decadă a lunii septembrie

Meteorologii estimează că temperaturile se vor menţine mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, până în prima decadă a lunii septembrie, în toată ţara, dar în special în regiunile sudice şi sud-vestice. Cantităţile de ploaie înregistrate vor fi, în general, deficitare.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2004-2023.

Săptămâna 12-19 august

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile sud-vestice.

Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 19-26 august

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a teritoriului, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice.

Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile vestice, nordvestice şi local la munte, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Săptămâna 26 august – 2 septembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice.

Regimul pluviometric va fi uşor deficitar în jumătatea vestică a ţării, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Săptămâna 2-9 septembrie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice.

Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor avea o tendinţă uşor deficitară în cea mai mare parte a ţării.

AFP: România se roagă şi experimentează împotriva secetei

România se roagă şi experimentează împotriva secetei, în Contextul în care Europa de Est şi de Sud suferă din cauza unor ”condiţii de secetă persistente şi recurente”, potrivit ultimelor date de la European Drought Observatory (EDO), o situaţie care s-a agravat în iulie – mai ales în România şi în sudul Ungariei, relatează într-un reportaj AFP.

Iulia Blagu constată neputincioasă efectele secetei în exploataţia sa din sud-estul României, una dintre cele mai afectate ţări de secettă din Europa: floarea-soarelui arsă, porumb prăjit de căldură, frunze scorojite.

Ea a venit în urmă cu cinci ani de la Bucureşti şi a preluat ştafeta de la tatăl său, cele 300 de hectare din comuna Urziceni, fără să se îndoiască de provocarea climatică care o aştepta.

”Cinci ani de foc”, rezumă ea în soare, după ce mai multe episoade caniculare i-au pus la încercare în acest an recoltele. ”Ca un compresor imposibil de oprit”.

”Problema nu este dacă, ci când vom muri”, declară AFP agricultoarea în vârstă de 39 de ani, nevoită să se împrumute pentru prima oară pentru a plăti salariile.

Câmpurile sale oferă un peisaj dezolant: un plug ruginit este abandonat pentru că ”aratul drenează solul, ceea ce este extrem de periculos” în situaţia actuală.

Potrivit Observatorului european Copernicus, este ”tot mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată.

”LA MILA LUI DUMNEZEU”

La începutul lui august, zeci de agricultori ungari au defilat cu cămile în centrul Budapestei pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor modificărilor climatice asupra profesiei lor.

Aproape întreaga Ungarie este plasată în prezent în alertă crescută.

În România, Guvernul le-a promis compansaţii financiare proprietarilor a două milioane de hectare afectate de secetă în acest an, potrivit unei estimări oficiale.

Iar impactul nu se limitează la sectorul agricol. În unele sate, puţurile au secat, sunt implementate măsuri de restricţionare a apei, iar lacuri dispar.

Din cauza recordurilor de căldură care se înlănţuie, unii se simt ”la mila lui Dumnezeu” şi fac apel la preoţi ortodocşi să le binecuvânteze câmpurile şi să facă să vină ploaia.

Alţii sapă în sol pentru a găsi surse de apă, însă ”nu iese nimic, clima s-a schimabt în mod clar”, deplânge Marian Florea, un muncitor în construcţii care şi-a văzut mediul cum se transformă.

În decurs de un an, apa unui loc din apropiere a scăzut drastic şi s-ar putea ”termina în această toamnă”, precize acestă bărbat în vârstă de 53 de ani.

Iulia Blagu, încearcă să se adapteze la aceste condiţii noi.

Gata cu porumbul care aducea până de curând profituri mari, a venit rândul plantelor mai adaptate căldurii puternice, ca de exemplu sorgul şi poate, în viitor, coriandrul sau năutul.

”SAHARA” ROMÂNEASCĂ, în aşteptarea unei rachete cu ploi torenţiale

Mai la sud se află o întindere vastă de nisip, de aproximativ 100.000 de hectare, în apropiere de Dunăre, care formează frontiera naturală cu Bulgaria.

Este o ”Sahara românească” care creşte inexorabil din cauza încălzirii globale. România pierde 1.000 de hectare de terenuri cultivabile anual, a calculat Ministerul Mediului, care se teme de o ”deşertificare totală” a sudului în 50 de ani.

Începând din 1959, un centru de cercetare a fost instalat, pentru a încerca să ”fructifice nisipurile” şi să furnizeze expertiză şi seminţe agricultorilor, un rol devenit crucial odată cu încălzirea globală.

”Schimbările climatice ne împing să experimentăm noi varietăţi, pe care nu ni le-am fi imaginat niciodată posibile acum ceva timp”, declară reprezentanta Aurelia Diaconu.

În centru există kaki, curmale, kiwi, fistic, cartofi dulci sau arahide.

Însă locul are şansa să beneficieze de un sistem de irigaţie – un ”aur albastru” de care sunt privaţi majoritatea zdrobitoare a agricultorilor români.

Or ”fără apă nu putem face nimic”, declară Iulia Blagu, cu mâinile în pământul sterp.

Apele Române: Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 76,75% şi va ajunge la 75% la finalul lunii august/ În 628 de localităţi alimentarea cu apă este restricţionată

Administraţia Naţională Apele Române arată, luni, că în cele 40 de lacuri de acumulare coeficientul de umplere este de 76,75%, urmând să scadă la 75% la finalul lunii august. Totodată, alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii în 628 de localităţi. Pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă, iar până la aplicarea treptei I de restricţii există o diferenţă de nivel de 90 de centimetri.

”Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este astăzi de 76.75%, iar volumul este de 3,352 miliarde metri cubi, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Estimăm că, pentru sfârşitul lunii august, coeficientul de umplere va fi de cca. 75%”, afirmă reprezentanţii Administraţiei Apele Române.

Astfel, 13 sectoare pe râurile interioare – râul Jiu (judeţul Gorj), râul Ialomiţa (judeţul Ialomiţa) şi râul Buzău (judeţul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenţionare-avertizare pentru industrie, irigaţii şi populaţie

De asemenea, sectoare de pe Dunăre şi braţele acesteia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 de localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare, şi anume:

– Fluviul Dunărea – pe sectorul Brăila-Galaţi, pe sectoarele aferente a 2 localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Vadu Oii-Brăila sectoare aferente a 7 localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Chiciu-Vadu Oii (amonte Chiciu), sectoare aferente a 5 localităţi riverane (judeţul Călăraşi), pe sectorul Chiciu-Cernavodă-Hârşova, sectoare aferente a 8 localităţi riverane (judeţul Constanţa), pe sectorul Dunăre-Galaţi, sectoare aferente a 3 localităţi (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;

– Braţul Borcea – pe sectorul Chiciu-Vadu Oii, pe sectoarele aferente a 9 localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa) pentru irigaţii şi industrie;

– Braţul Măcin – sectoare aferente a 10 localităţi riverane (1 localitate în judeţul Brăila, 9 localităţi în judeţul Tulcea), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură;

– Braţul Chilia – Sectorul Dunăre – Braţ Chilia, sectoare aferente a 4 localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, piscicultură;

– Braţele Tulcea şi Sulina – Sectorul Dunăre-Braţ Sulina, sectoare aferente a 6 localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru populaţie, irigaţii, industrie, piscicultură.

În plus, 4 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Bistra (judeţul Bihor), pe râul Olt (judeţul Braşov) se află în treapta 1 de restricţii pentru irigaţii, piscicultură, industrie, iar 4 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Barcău (judeţul Bihor), pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricţii pentru populaţie, piscicultură şi irigaţii;

Totodată, 13 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), pâraiele Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pâraiele Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna), se află în treapta 3 de restricţii pentru populaţie, irigaţii, piscicultură şi industrie.

De asemenea, cumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta 2 de restricţii pentru populaţie.

Acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumularile Mănjeşti şi Puşcaşi din judeţul Vaslui se află în treapta 3 de restricţii pentru populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură

”În prezent, 349 de localităţi care dispun de sisteme centralizate (din care 6 oraşe/municipii Dorohoi, Novaci, Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii/intermitent în anumite intervale orare”, mai arată cei de la Apele Române.

Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele: Botoşani – 101 localităţi, Iaşi – 94 de localităţi, Vrancea – 36 de localităţi, Gorj – 28 de localităţi, Bacău – 16 localităţi, Neamţ – 12 localităţi, Mehedinţi şi Argeş – câte 8 localităţi,  Vaslui – 10 localităţi, Galaţi şi Giurgiu – câte 6 localităţi, Dâmboviţa şi Braşov – câte 5 localităţi, Hunedoara – 4 localităţi, Suceava şi Olt – câte 3 localităţi, Teleorman – 2 localităţi, Dolj şi Caraş-Severin – câte o localitate.

Totodată, 279 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului şi privat), localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinţi şi Gorj.

Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele: Botoşani – 154 de localităţi din care şi municipiul Dorohoi, Vaslui – 60 de localităţi, Neamţ – 24 de localităţi, Bacău – 18 de localităţi, Iaşi – 7 localităţi, Galaţi – 5 localităţi, Olt şi Prahova – câte 3 localităţi, Suceava – 2 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj – câte o localitate.

Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 35 de secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ:

– Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad – 11 secţiuni (staţia hidrometrică Oancea, staţia hidrometrică Ungheni, staţie hidrometrică Rădăuţi Prut – râul Prut, staţia hidrometrică Tecuci, staţie hidrometrică Vaslui, staţie hidrometrică Bârlad – râul Bârlad, staţie hidrometrică Ştefăneşti – râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni – râul Jijia, staţie hidrometrică Şipote – râul Miletin, staţie hidrometrică Podu Iloaiei, staţie hidrometrică Holboca – râul Bahlui);

– Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa – 10 secţiuni (staţie hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţie hidrometrică Buşteni – râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni – râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Cioranii de Jos – râul Cricovul Sărat, staţie hidrometrică Teşila – râul Doftana);

– Spaţiul hidrografic Olt – 5 secţiuni (staţie hidrometrică Cornet, staţie hidrometrică Hoghiz, staţie hidrometrică Feldioara – râul Olt, staţia hidrometrică Nistoreşti – râul Olteţ, staţia hidrometrică Reci – Râul Negru);

– Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea – 4 secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni – râul Argeş, staţia hidrometrică Crovu – râul Glavacioc, staţia hidrometrică Poenari – râul Sabar);

– Spaţiul hidrografic Crişuri – 4 secţiuni (sh Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca – râul Barcău, staţia hidrometrică Blăjeni – râul Crişul Alb, staţie hidrometrică Vadu Crişului – râul Crişul Repede);

– Spaţiul hidrografic Siret – 1 secţiune (staţie hidrometrică Brodina – râul Suceava);

– Spaţiul hidrografic Banat – 1 secţiune (staţia hidrometrică Sadova – râul Timiş);

– Spaţiul hidrografic Jiu – 1 secţiune (staţia hidrometrică Rovinari – râul Jiu);

– Spaţiul hidrografic Mureş – 1 secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos – râul Hăşdate);

– Spaţiul hidrografic Someş-Tisa – 1 secţiune (staţia hidrometrică Baia Sprie – râul Săsar);

– Spaţiul hidrografic Olt – 1 secţiune (staţia hidrometrică Cornet – râul Olt).

”La această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă. Nivelul la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de – 0,71 metri şi până la aplicarea treptei I de restricţii există o diferenţă de nivel de 90 centimetri”, precizează sursa citată.