„Daca dam la o parte entuziasmul generat de cresterea economica si ne uitam la deficitul bugetar, el nu va fi de 2,7% din produsul intern brut (PIB), asa cum a fost anuntat, ci, in realitate, va ajunge la 5% din PIB. Aceasta este realitatea de la care va porni urmatorul guvern si, daca luam in calcul si cresterea economica din 2009 care va incetini sau poate chiar va stagna, misiunea de a reduce deficitul la 1,7% din PIB in 2009 va fi foarte greu de atins”, a spus Radulescu.
Totodata, diminuarea veniturilor catre bugetul de stat si majorarile pensiilor din ani anteriori care „vor musca din bugetul de stat in 2009” va ingreuna foarte mult diminuarea deficitului public la nivelul tintit de noul guvern, a mai spus Radulescu.
„In 2009 luam din plin cresterea pensiilor din anii anteriori, dar, daca guvernul se tine de promisiune si reduce deficitul bugetar, ar fi un factor pozitiv care ar ajuta economia sa reia ciclul de crestere. Putem da mariri de salarii si pensii in continuare, dar la anul vom plati foarte scump”, a adaugat el.
Pe de alta parte, directorul din cadrul directiei de audit a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a precizat, referitor la revizuirea estimarii de catre Fitch privind cresterea economica din 2009 de la 3% la 1%, ca „toata lumea care face prognoze trebuie sa ia in calcul ca modelele nu se mai potrivesc demult”.
„Cel mult putem incerca sa facem niste evaluari pornind de la rationamente logice, dar nici ele nu mai pot functiona asa cum trebuie, pentru ca au aparut prea multe elemente de incertitudine”, a mentionat Radulescu.
Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei si Finantelor, declarase, saptamana trecuta, ca deficitul bugetar al Romaniei s-ar putea adanci la 3-4% din PIB in 2008, in functie de veniturile la buget din noiembrie si decembrie.
De asemenea, noul ministru al Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul saptamanii trecute, ca deficitul bugetului de stat se plaseaza, in prezent, la 3,67% din PIB si ar putea atinge 4% din PIB pana la finalul acestui an.
Creditarea din 2009 depinde de sectorul guvernamental, care „a inghitit” in noiembrie economiile segmentului neguvernamental
Cresterea creditarii in 2009 va depinde, in principal, „de cum se va comporta noul guvern”, in opinia lui Radulescu, care a precizat ca, in noiembrie, toate economiile realizate de sectorul neguvernamental au fost „inghitite de guvern”.
El a adaugat ca se asteapta ca si in luna decembrie creditul guvernamental sa creasca intr-un ritm asemanator cu cel al majorarii depozitelor sectorului neguvernamental.
„In noiembrie, cresterea creditului guvernamental a fost de 9% fata de octombrie si cred ca a crescut cu peste 1 miliard lei numai in noiembrie. Cam atat a fost si cresterea economiilor persoanelor fizice si juridice intr-o luna, deci intreg plusul de resurse generate de economie a fost inghitit de guvern. Si e doar inceputul, nici luna decembrie nu cred ca va sta mai bine”, a mai spus Radulescu.
Pe de alta parte, el sustine ca „nu se poate vorbi de un blocaj al creditarii”, ci de o crestere foarte lenta, in conditiile in care temperarea cresterii creditului neguvernamental in noiembrie a fost generata, in principal, de deprecierea monedei nationale in fata euro.
„Comunicatul BNR spune precis ca, exprimate in euro, creditele in valuta au scazut in continuare. Nu se poate vorbi de un blocaj, au fost doar aproape doua saptamani in octombrie cand a fost confuzie pentru ca nu se stia cum stau lucrurile si unde ne indreptam. Acum suntem in proces de revenire”, a adaugat el.
Radulescu a mentionat ca actuala criza a fost cauzata de „aceasta exuberanta a creditarii” si ca spera ca in 2009 si in anii ce vor urma, bancile „sa fie mai putin entuziaste si cu mai multa raspundere”.
Creditarea populatiei si firmelor de catre banci a continuat sa incetineasca puternic in noiembrie, dupa evolutia negativa din octombrie, la 38,3%, de la 44,8% in octombrie si 50,5% in septembrie. In cinci luni, ritmul anual de crestere a creditarii a coborat cu 25,1 puncte procentuale, de la nivelul de 63,4% atins in iunie.
Astfel, datele BNR indica o scadere cu 0,4% in termeni nominali (si cu 0,7% in termeni reali) a valorii creditelor neguvernamentale in lei in noiembrie fata de luna precedenta, pana la 85,5 miliarde lei (22,6 miliarde euro) si o crestere cu 2,3% a imprumuturilor in valuta, la 109,63 miliarde lei (29 miliarde euro). Exprimat in euro, insa, creditul in valuta a scazut cu 0,9%.