Potrivit The
Economist, Romania a intreprins „pasi importanti … (care arata)
un angajament real in directia reformei”, spre deosebire de
Bulgaria, unde „pe ansamblu progresele sunt inca insuficiente si
fragile”.
Atunci cand Romania
si Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeana
le-a impus o conditie fara precedent, procedeu aplicat de obicei doar
in cazul statelor care doresc sa intre in blocul comunitar, si anume
o monitorizare temporara a aplicarii reformelor in cele doua tari, pe
care multi le considerau la acea vreme ca nefiind pregatite sa se
alature blocului comunitar. Sapte ani mai tarziu, MCV este in
continuare in vigoare, iar Comisia Europeana nu pare a avea intentia
sa-i puna capat curand, explica publicatia financiara britanica.
Spre deosebire de Bulgaria, scrie The
Economist, Romania pare sa fi depus mai multe eforturi.
Comparativ cu instabilitatea din 2012
cand un sir de proteste l-au fortat pe Emil Boc sa demisioneze din
functia de prim-ministru, actualul guvern al Romaniei condus de
Victor Ponta dispune de o majoritate parlamentara de doua treimi.
PIB-ul Romaniei a crescut peste asteptari in ultimul trimestru din
anul 2013. Pe fondul acestei „atmosfere politice mai calme”,
Romania a implementat „schimbari legislative necesare si
indelung asteptate”, imbunatatindu-se si cooperarea dintre
institutiile sistemului judiciar si Ministerul Justitiei, se arata in
raportul citat.
In schimb, Comisia a adoptat un ton
foarte sever fata de Bulgaria, ambasadorul britanic la Sofia,
Jonathan Allen, vorbind pe contul sau de Twitter despre o „lectura
deprimanta” a documentului.
Ingrijorata in special de incapacitatea
guvernului bulgar de a reforma sistemul judiciar greoi si ineficient
si de a combate coruptia si crima organizata, Comisia subliniaza ca
cele trei guverne diferite care s-au succedat de la publicarea
ultimului raport, in anul 2012, nu au reusit sa construiasca un
consens cu privire la continuarea reformelor.
In raport se face referire la
„controversele repetate, precum unele numiri ce au fost retrase
ulterior din cauza problemelor de integritate”, cum a fost cazul
nominalizarii controversatului mogul media Delyan Peevski la
conducerea Agentiei de Securitate Nationala in luna iunie. Astfel de
cazuri, noteaza Comisia, afecteaza increderea publica deja erodata de
„o succesiune de dezvaluiri despre influenta politica asupra
sistemului judiciar” si de incapacitatea acestuia din urma de a
da sentinte in dosare de coruptie sau crima organizata.
Departe de a reusi sa rezolve aceste
neajunsuri, Bulgaria a realizat si unele progrese modeste, precum
cele legate de numirea magistratilor sau reducerea volumului lor de
munca, se mai arata in raportul al carui continut este sintetizat de
ambasadorul Allen drept „cativa pasi mici inainte si mari pasi
inapoi”.
In raportul din anul 2012, Comisia a
fost mai ingaduitoare cu Bulgaria si i-a dat un termen de 18 luni
pana la urmatorul raport, Romania fiind evaluata inca o data in acest
interval de timp. Acum, rolurile par sa se fi inversat, noteaza The
Economist, citat de Agerpres.
„Bulgaria era inaintea Romaniei si
credea ca acesta va fi ultimul raport”, afirma la randul sau
Tihomir Bezlov, expert la Centrul pentru Studiul Democratiei (Centre
for the Study of Democracy) din Sofia, avertizand ca „acum,
odata cu acest raport, cel mai critic din ultimii sapte ani”,
Bulgaria s-a „intors de unde a plecat”.