Record absolut al contrabandei de țigarete în nord-est: cota pieței negre a depășit 50%

„Și în mai 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerțul
ilegal cu țigarete, cu o cotă a pieței negre care bate recordul ultimilor șapte
ani, depășind 50%!  Regiunile sud-vest și vest dețin, de asemenea, cote
importante (26%, respectiv 25%). Din punct de vedere al provenienței,
ponderea „cheap whites”, se află în creștere (plus 3,8 p.p. față de martie) și
continuă să dețină cea mai mare cotă (57,4%) din totalul pieței negre.
Produsele provenite din Moldova se află în scădere (minus 4,5 p.p. față de
martie, până la 14,7%), iar Ucraina și Serbia se mențin la nivel relativ
constant (20,4%, respectiv 3,4%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
 

„Piața
neagră e fluctuantă, într-un an electoral plin de incertitudini legislative.
Transpunerea mult întârziată a Directivei tutunului în legislația națională
este abordată pompieristic. Deși știa de doi ani ce are de făcut, Guvernul a
trimis proiectul la Parlament abia în martie, acesta fiind deocamdată adoptat
de Senat și urmând să fie aprobat de Camera Deputaților în sesiunea de toamnă.
În paralel, Guvernul a venit și cu un proiect de Ordonanță de urgență, cu un
text similar, deși procedura dublării procesului de reglementare este abuzivă
și neconstituțională. Deocamdată, nu știm exact ce și când va fi adoptat, dar
se dorește modificarea producției și schimbarea ambalajelor peste noapte.
Producătorii sunt în situația cetățeanului turmentat: „noi ce ambalaje comandăm
pentru luna august?”- iată o întrebare simplă, la care autoritățile nu sunt în
măsură să răspundă. Oricum, cadrul legislativ nu va deveni mai clar sau mai
predictibil nici după adoptarea unuia sau altuia dintre proiectele de acte
normative, dat fiind că ambele prevăd posibilitatea introducerii ulterioare a
pachetelor standardizate prin ordin de ministru, care să modifice legea. Alți
bani, altă distracție. Toate aceste incertitudini creează prejudicii agenților
economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, bugetului de
stat, care înregistrează fluctuații la încasările din acciza la țigarete,
precum și autorităților de aplicare a legii, confruntate cu valuri de
contrabandă în regiunile tradițional vulnerabile, nord-est și vest, dar și în
sud, unde s-au înregistrat capturi mari de țigarete, intrate prin Bulgaria.Tergiversarea
reglementărilor, șicanele și presiunile asupra unui sector care contribuie cu
2% din PIB s-au cronicizat și deja nu mai par a fi doar rodul nepriceperii sau
neglijenței, ci al relei voințe, al unei abordări politice sistematice”, a
declarat Gilda Lazăr, Director Corporate
Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
 

„Avem
un an electoral corelat cu schimbări legislative majore pentru industria
tutunului, care se derulează cu dificultate. Sunt  factori care pot
determina o evoluție imprevizibilă a comerțului ilicit la nivel național.
Reamintim că în acest moment una din șase țigarete vândute în România provine
de pe piața neagră, iar fiecare procent din cota comerțului ilegal, inseamna 40
milioane euro pierdute de bugetul de stat, anual. Nu trebuie pierdut din
vedere nici faptul că traficul ilicit cu țigări este încurajat de contextul
economic defavorabil din anumite regiuni ale României. În lipsa unor
alternative economice viabile, contrabanda cu țigări oferă perspectiva unor
câștiguri facile imediate, încurajate de diferențele mari de preț pentru
produsele din tutun din țările non-UE vecine României. În
acest context, România are un rol cheie în a-și proteja nu doar propriile
interese, ci și pe cele ale Uniunii Europene în ceea ce privește combaterea
comerțului ilegal cu produse din tutun. De aceea, credem că se impune găsirea
unor soluții legislative care, pe de o parte, să susțină fabricarea și
comercializarea produselor legale, iar pe de altă parte, să descurajeze
fenomenul în creștere al contrabandei cu produse din tutun”,a declarat Ileana Dumitru, Director Legal &
Corporate Affairs, BAT Romania.
 

„Comerțul
ilegal cu  țigarete se situează în continuare la un nivel ridicat
comparativ cu media de 10% din Uniunea Europeană și continuă să distorsioneze
semnificativ buna funcționare a pieței legale. Contrabanda este un fenomen
global. Din această perspectivă, România, poziționată la intersecția marilor
rute comerciale din Orientul Mijlociu și Asia, are un rol major. Suntem atât o
țară de destinație, cât și una de tranzit către zona vest-europeană. Din
estimările noastre, pierderile la bugetul de stat cauzate de activitățile de
comerț ilicit cu țigarete sunt de aproximativ 500-600 miloane
de euro pe an. Prejudicii care ar putea crește. Anul 2016 este un an al
schimbărilor politice, dar și de adaptare pentru industria tutunului la
legislația locală care va transpune Directiva tutunului. Aceasta în condițiile
în care confuzia e sporită de existența a două proiecte de acte normative pe
aceeași temă, unul inițiat de Guvern, și altul aflat în dezbaterea Camerei
Deputaților. În plus, ambele proiecte permit Ministerului Sănătății să modifice
ulterior, în mod radical, design-ul pachetelor. Din experiența noastră, lipsa
de predictibilitate și incertitudinile legislative impulsionează creșterea
accelerată a comerțului ilegal, situație cu care România s-a mai confruntat în
trecut. În 2010, din cauza unor politici fiscale abrupte și impredictibile,
contrabanda a ajuns să depășească mai mult de o treime din piață, iar
pierderile anualizate au ajuns la circa un miliard de euro!”, a declarat Alexandra Olaru,
Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
 

„Cu
toate că autoritățile depun eforturi susținute pentru combaterea contrabandei,
pentru reducerea pe viitor a pieței negre, este nevoie de predictibilitate,
stabilitate, transparență și dialog constructiv, în ceea ce privește cadrul de
reglementare. Mă refer aici la transpunerea Directivei tutunului. Acordarea
unei perioade de tranziție pentru producție, cu respectarea termenului de
„piață curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluție atât în beneficiul
producătorilor legali, cât și în cel al bugetului de stat. De asemenea, sunt
necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună
cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe
lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de
evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea
situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria,
precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și
jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de
competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager,
Imperial Tobacco Romania.
 

Doar
în decurs de două zile, la finele lunii iunie, au fost realizate capturi
uriașe. Polițiștii
din Ilfov au depistat în trafic, în localitatea Buftea, un TIR încărcat cu două
milioane de pachete de țigarete, provenite din Republica Moldova. Peste
250.000 de pachete au fost depistate de Poliția de Frontieră pe raza județului
Dolj, într-un
autocamion încărcat cu role de hârtie.
 

Marii
producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană
pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea,
din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de
premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta
împotriva contrabandei cu țigarete.
Industria
tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după
sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3
miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă
aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.