Romania a intrat pe lista tarilor amenintate de o recesiune severa

Romania se numara printre cele mai vulnerabile tari din Europa Centrala si de Est in contextul crizei mondiale, a anuntat marti Standard & Poor’s.

Europa de Vest asigura, pana acum cateva luni, principala piata de desfacere pentru produsele est-europene, iar bancile occidentale, cu precadere cele austriece, germane si franceze, asigurau mare parte din fondurile pentru finantarea economiilor din tari precum Romania, Polonia, Bulgaria, Ungaria sau Cehia.

In conditiile in care aproape toate tarile vest-europene au intrat in recesiune, importurile din Est s-au blocat, iar finantarile bancare s-au oprit. Efectele, spun analistii economici, sunt mai grave decat s-a estimat initial, tarile din Europa Centrala si de Est aflandu-se in pragul unei recesiuni atat de puternice incat se vorbeste tot mai des de pericolul ca cel putin un stat, daca nu mai multe, sa intre in incapacitate de plata.

Intr-un raport intitulat „Dislocarea pietelor expune vulnerabilitatea economiilor din Europa de Est”, publicat luni, agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) a anuntat ca situatia din Europa de Est aminteste de recesiunea ce a afectat tarile scandinave la inceputul anilor ’90, fiind semnalate asemanari „ingrijoratoare”.

[quote=Standard & Poor’s]Rezistenta economiilor din Europa de Est pare sa se sfarame sub greutatea datoriilor mari in valuta si posibila reprioritizare a finantarilor de la bancile straine[/quote]
Potrivit expertilor S&P, marile probleme ale tarilor din regiune, printre care se afla si Romania, sunt legate de liberalizarea pietelor financiare locale si regionale si cresterea implicita a volumului creditelor, dependenta din ce in ce mai accentuata de finantari externe – reflectata de deteriorarea balantei de cont curent si declinul ratei economiilor – si lipsa initiala de reactie a cursului de schimb valutar la adancirea deficitului de cont curent, care poate conduce la o criza pe pietele valutare.

„Toate economiile din Europa de Est manifesta una sau mai multe dintre aceste simptome, sugerand prezenta ingredientelor unei crize regionale severe”, scriu analistii S&P.

Estimarile Standard&Poors vin sa toarne gaz pe focul intetit pana acum de Moody’s si Fitch care avertizau, inca de saptamana trecuta, ca efectele crizei ar putea fi extrem de severe in Tarile Baltice, Ungaria, Croatia, Romania si Bulgaria, din cauza dezechilibrelor macro-economice.

Analistii au estimat ca aceste tari vor inregistra, in acest an, in scenariul optimist, o crestere economica de maxim 2 procente, in timp ce, in cel pesimist, recesiunea nu va putea fi evitata.

Ajutorul extern, singura solutie

Cum ar putea evita tarile est-europene recesiunea? Dincolo de resursele bugetare proprii, alocate cu precadere spre investitii, dar insuficiente in contextul dimensiunii crizei, tarile din Europa Centrala si de Est mizeaza pe ajutoarele externe – finantarile nerambursabile asigurate de UE si, mai ales in actualul context, pe sprijinul financiar al FMI, BM sau BCE.

Ungaria a apelat deja la FMI si UE, iar pe lista se afla Ucraina, Bulgaria, Serbia dar si Romania, autoritatile de la Bucuresti demarand discutiile pentru o posibila finantare, mai cu seama ca banii europeni nerambursabili reprezinta un fel de „Fata Morgana”, in conditiile incapacitatii atragerii lor.

Ambele variante, spun analistii, depind insa, intr-un fel sau altul, de sistemul bancar, iar de aici vin marile semne de ingrijorare. In conditiile in care in toate tarile din Est, sistemul bancar este in majoritate privat, iar bancile mama, confruntate cu probleme financiare in tarile de origine, au oprit liniile de finantare catre fililalele din Est, criza de lichiditate este generala.

Iar cum ofertele de depozite, menite sa atraga banii de la populatie, nu au atins rezultatul scontat, iar majorarea ratelor la credite nu a facut altceva decat sa creasca gradul de neplata, bancile isi pun sperantele tot in finantarile externe. Austria, statul cu cea mai mare expunere bancara din regiune, cauta, astfel, in aceasta perioada sa convinga UE si tarile din regiune ca trebuie sa ajute sistemul bancar, pentru ca, in sens contrar, efectele ar fi devastatoare. Printre suporterii acestui demers se afla inclusiv oficialii FMI si Bancii Mondiale.

Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a estimat, recent, ca Europa de Est are nevoie de 120 miliarde de euro pentru a recapitaliza sistemul bancar, fonduri care nu vor putea fi obtinute fara ajutorul statelor vest-europene.

[quote=Robert Zoellick, presedintele Bancii Mondiale]Ar fi o tragedie imensa daca Europa ar fi, din nou, rupta in doua din cauza crizei financiare, iar efectele ar fi incalculabile[/quote].
Anterior, seful Bancii Mondiale a declarat ca spera ca Banca Mondiala, alaturi de guverne si banci, va putea crea un fond de 25 miliarde de dolari pentru sustinerea sistemului finantelor comerciale.

In conditiile in care nici statele vestice nu se scalda in bani, de unde s-ar putea face rost de lichiditati? O solutie ar putea fi lansarea unor emisiuni de obligatiuni de catre Zona Euro. Varianta, sustinuta de directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, ar putea aduce o piata lichida puternica, evaluata de agentia Reuters la 4.000 miliarde euro, care ar putea concura cu succes piata de bonduri a trezoreriei americane.

„Totul depinde de Comisia Europeana si de autoritatile de reglementare ale Uniunii, dar nu vad niciun motiv pentru care Bruxelles-ul nu ar reusi sa duca planul la bun sfarsit”, a spus Strauss Kahn.

Pierderi de zeci de miliarde de euro

Ce s-ar intampla daca UE si institutiile internationale nu vor ajuta tarile est-europene? Potrivit analistilor de la Danske Bank, in conditiile recesiunii, sistemul bancar va fi primul afectat.

In cazul Romaniei, bancile din zona euro ar putea inregistra pierderi cuprinse intre 12,4 miliarde dolari si 37,2 miliarde dolari, ca urmare a imprumuturilor acordate in Romania. Printre campionii pierderilor s-ar afla Austria, cu 14 miliarde, Franta cu 5,3 si Italia cu 3,9 mld.dolari.

Analistii Danske considera ca, alaturi de Romania, pe lista tarilor cu cele mai intunecate perspective se afla Bulgaria si Ucraina, tari ce s-ar putea confrunta
cu un declin de doua cifre al PIB-ului.

Seful departamentului european din cadrul Fondului Monetar International (FMI), Marek Belka, crede insa ca, si in putin probabila varianta ca economiile est-europene sa nu fie ajutate, aceste tari nu vor ajunge in incapacitate de plata.
[quote= Marek Belka, Seful departamentului european din cadrul FMI]Nu consider ca este un pericol nici pentru tarile cu cele mai mari probleme fiscale sa fie puse in situatia de a nu-si putea rambursa imprumuturile[/quote].
Belka a spus ca este necesar ca UE sa mareasca fondurile de plati, pentru a sustine tarile slabite de criza si pe cele din afara zonei euro.

„Aceasta este prima linie de aparare pe care ar trebui sa o realizeze”, a spus Belka, adaugand ca este, de asemenea, important sa intareasca sistemul de supraveghere pentru a identifica bulele speculative.

Est-europenii, uniti in fata crizei

In fata vestilor tot mai ingrijoratoare, tarile din Est au ales sa coopereze, pe ideea ca uniti in fata crizei, vor face fata mai usor problemelor. Iar primul pas a fost facut de sefii bancilor centrale din Romania, Ungaria, Polonia si Cehia care au lansat luni o actiune comuna pentru a sprijini valutele proprii, care s-au depreciat la niveluri minime record, afectate de perspectivele economice sumbre si de temerile legate de expunerea la creditul strain.

Miscarea a fost salutata de specialisti, care insa au subliniat ca declaratiile trebuie sustinute prin actiuni solide. „Nu credem ca aceasta (actiune – n.r.) rezolva complet problemele, dar este un pas important pentru a restabili normalitatea, mai ales daca Banca Centrala Europeana si Comisia Europeana sustin aceste eforturi”, a comentat Bartosz Pawlowski, analist la TD Securities.

Eforturile est-europenilor au primit un semnal incurajator de la Bruxelles. Dupa ce, duminica, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel declara cu ocazia unui mini-summit dedicat crizei, ca liderii europeni au cazut de acord ca este nevoie de o dublare a resurselor Fondului Monetar International, pentru a permite o reactie rapida si flexibila in cazul dificultatilor prin care trec tarile membre, estimari finantarile necesare la 500 de miliarde de dolari, marti, Comisia Europeana a adoptat un pachet de masuri prin care da statelor membre o mare mare flexibilitate in utilizarea fondurilor europene.

Astfel, oficialii de la Bruxelles au marit cu sase luni, pana la 30 iunie 2009, perioada limita pentru proiecte si plati si au crescut flexibilitatea in utilizarea banilor de la 2% la 10%, astfel incat statele membre sa orienteze banii in proiectele cu cel mai mare impact asupra economiei.

„Toate eforturile noastre sunt pentru a ne asigura ca fiecare euro din fondurile structurale este folosit in mod eficient. Am adoptat politica de coeziune prin care ne adresam noilor realitati economice. Masura prin care Comisia permite statelor membre sa-si optimizeze investitiile realizate cu bani comunitari este un remediu anticriza excelent”, a explicat comisarul european pentru politica regionala, Danuta Hubner.