Romania, codasa in UE la ajutoarele de stat anti-criza

Pare imposibil, dar nu este deloc asa. Dincolo de declaratiile guvernantilor, de planurile anti-criza, de lungile consultari cu mediul de afaceri, de politica anti-criza facuta la televizor, datele statistice arata, in mod concret, faptul ca autoritatile s-au ferit ca „dracul de tamaie” de mediul privat si problemele sale.

Potrivit unui document intocmit de Consiliul Concurentei si remis DailyBusiness.ro, din 2008, din momentul in care criza a ajuns in Europa, pe fondul relaxarii normelor europene in materie de ajutoare de stat, statele din UE au intocmit si pus in practica nu mai putin de 49 de scheme de ajutor de stat ce au vizat de la salvarea bancilor, prin infuzii de capital, pana la acordarea unor garantii de stat pentru accesarea unor credite de catre firmele aflate in dificultate si oferirea de imprumuturi de pana la 500.000 de euro/ companie. In schimb, Romania a lansat o singura schema de ajutor de stat, ce vizeaza oferirea unor garantii pentru creditele acordate de banci comerciale, prin Eximbank.
[img=350][/img]

Cele mai multe ajutoare acordate de tarile UE au vizat acordarea de garantii de stat. Danemarca a oferit cele mai multe garantii, de 580 de miliarde de euro, urmata de Germania – 400 de miliarde, Marea Britanie – 294 de miliarde si Franta – 265 miliarde euro. Pana si tarile mai putin potente din punct de vedere financiar au reusit sa isi sprijine companiile, Ungaria raportand acordarea unor garantii guvernamentale de 4,95 miliarde euro, Letonia de 4,24 miliarde euro si Slovenia de 12 miliarde euro.

In schimb, Romania, spun specialistii, in absenta unei politici active de lobby si a reticentei FMI manifestata mai ales prin prisma impunerii unui plafon strict privind garantiile publice, nu a reusit inca sa obtina aprobarea Comisiei Europene pentru niciunul dintre ajutoarele propuse.

De exemplu, in dosarul Oltchim, guvernul asteapta inca avizul Bruxelles-ului pentru garantarea imprumutului de 62 de milioane de euro pe care conducerea combinatului vrea sa il ia pentru preluarea si repornirea rafinariei Arpechim.

Nici in ceea ce priveste garantiile promise Ford si Renault, pentru creditele pe care aceste companii vor sa le ia de la Banca Europeana de Investitii in scopul extinderii afacerilor din Romania, nu s-a rezolvat inca nimic, dosarele fiind inca in analiza. Intre timp, lista companiilor care cer ajutorul statului creste de la o zi la alta, printre cele mai cunoscute nume fiind Rafo Onesti si Complexul Enegetic Turceni, dar si alte aproape 100 de companii la care statul detine actiuni.

Constientizand problema, premierul Emil Boc a declarat ca a cerut FMI-ului sa ii permita dublarea plafonului de garantare a creditelor peste nivelul de 1,4 miliarde de euro, stabilit in acordul stand-by. In cadrul negocierilor, FMI s-a aratat insa destul de reticent, in conditiile in care mare parte din experientele anterioare ale Romaniei s-au dovedit nefericite.

Printre cazurile cele mai controversate din ultimii ani, larg dezbatute in presa, s-au aflat garantarea imprumutului de 116 milioane de euro pentru constructia complexul Marriott, din 2000, din care statul nu s-a ales practic cu nimic, si garantia oferita in 1994 pentru constructia Satului Francez, o alta afacere paguboasa.

Injectiile de capital, o necunoscuta pentru Romania

Statistica prezentata de Consiliul Concurentei arata, pe de alta parte, ca guvernul roman nu s-a aratat prea interesat nici de posibilitatea unor injectii de capital in economie, dupa modelul practicat la scara larga in Statele Unite si celelalte state din UE.

Dincolo de exemplul SUA, unde administratia americana a pompat mii de miliarde de dolari in salvarea bancilor si altor mari companii, in Uniunea Europeana statistica arata ca, din martie 2008 si pana in prezent, 11 state au operat recapitalizari de 275 de miliarde de euro.
[img=351][/img]

Cel mai activ a fost guvernul german, ce a pompat 80 de miliarde de euro prin intermediul infuziilor de capital, urmat de cel britanic, cu 63 de miliarde euro si cel spaniol cu 50 de miliarde de euro. In Romania, guvernul Boc a luat in calcul insa doar capitalizarea CEC si Eximbank, pentru care a prevazut alocarea a circa 1 miliard de lei. La fel ca in cazul dosarelor de garantare, decizia se afla in continuare in analiza, la Bruxelles.

In cazul CEC-ului, problema este insa destul de complexa, spun analistii economici. Guvernul nu pare a fi foarte interesat sa primeasca un raspuns de la Bruxelles, mai cu seama ca nu a stabilit inca ce va face cu banca – o va consolida ca banca de stat, sau va cauta un investitor dispus sa opereze majorarea de capital necesara. Opiniile par sa incline spre gasirea unui partener din mediul privat, atat presedintele Consiliului Concurentei, Daniel Chiritoiu, cat si cel al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache, insistand pe aceasta solutie.

„Capitalizarea CEC este o problema a CE, insa, personal, eu cred ca solutia acestei probleme este vanzarea a 49% din actiunile bancii. Daca vrem economie de piata, aceasta ar trebui sa fie rezolvarea, nu sa asteptam acord de capitalizare de la CE. Si la alte companii detinute de stat, precum Transgaz sau Transelectrica, ar trebui sa se procedeze la fel”, a declarat, recent, Mircea Ursache.

Dincolo de capitalizarea CEC si Eximbank, ramase in suspans, statul roman nu si-a aratat interesul de a sprijini nicio alta companie prin infuzii de capital. Daniel Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, declara, recent, ca, daca la nivel international cele mai multe infuzii de capital au fost operate in sistemul bancar, la noi nu exista cereri de ajutor de la alte banci si oricum, nu se poate pune problema ca statul roman sa ajute filialele unor banci straine prin infuzii de capital.

Ajutoarele de pana la 500.000 euro, aplicate si in Romania?

Daca in ceea ce priveste acordarea unor garantii guvernamentale, sau infuzii de capital, statul roman s-a aratat, potrivit specialistilor, cel putin ezitant, daca nu dezinteresat, in ceea ce priveste sprijinirea companiilor cu credite de pana in 500.000 de euro, exista ceva sperante ca lucrurile ar putea intra pe un fagas similar celui din alte tari ale UE, acolo unde au fost puse in practica 11 scheme de ajutoare individuale, in valoare de 400 de miliarde de euro.
[img=352][/img]

Consiliul Concurentei lucreaza in prezent la elaborarea cadrului pentru acordarea unor ajutoare pana la 500.000 de euro intreprinzatorilor aflati in dificultate. Odata finalizat, documentul va fi trimis Comisiei Europene, iar daca va fi avizat, va fi pus imediat in practica.

„Au existat semnale din partea autoritatilor ca ar dori sa acorde ajutoare de stat de acest gen, si noi am luat initiativa sa construim un cadru general. Acum trebuie stabilit numarul estimat de beneficiari ai acestei scheme si bugetul pe care statul il va aloca”, a explicat inspectorul de concurenta Mihaela Marinescu.

Reprezentantul Consiliului Concurentei a precizat ca schema va contine mai multe tipuri de ajutoare de stat dar ca, in cea mai mare parte, va fi vorba de granturi. Finalizarea schemei trebuie realizata in cat mai scurt timp avand in vedere ca durata de aplicare va fi pana la sfarsitul lui 2010.