Romania ignora avertismentele UE si vrea extinderea capacitatilor nucleare

Oficialii romani exclud pericolul nuclear, invocand necesitatea asigurarii unei surse de energie ieftine, nepoluante si de viitor.

Dincolo de trendul european in materie, de reducere a capacitatilor nucleare, avand in vedere pericolul reprezentat de exploatarea uraniului, autoritatile romane mizeaza pe extinderea capacitatilor nucleare care, in 2014, ar urma sa asigure 30% din energia necesara in sistemul energetic national.

„Trebuie sa gasim noi resurse de energie in perioada urmatoare si trebuie sa ne orientam spre energii curate, cum ar fi cea nucleara si hidroelectrica”, a declarat vineri premierul Calin Popescu Tariceanu, anuntand faptul ca, dincolo de constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, Ministerul Economiei si Finantelor cauta un amplasament pentru o a doua centrala nucleara.

„Sunt studii mai vechi privind construirea unei noi centrale nucleare, studii in care au fost evaluate anumite locatii. Dupa finalizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, trebuie sa continuam dezvoltarea sectorului nuclear pentru a asigura Romaniei pe termen lung resurse energetice ieftine”, a explicat premierul.

Decizia autoritatilor romane de a-si extinde capacitatile nucleare nu este vazuta prea bine de UE, oficialii europeni lansand in repetate randuri avertismente atat Romaniei, cat si celorlalte tari est-europene.

„Tarile din estul si centrul Europei, inclusiv Romania, trebuie, pe termen lung, sa-si inchida centralele nucleare”, a avertizat anterior Andris Piebalgs, comisarul UE pe probleme de energie. El a recunoscut ca energia nucleara, ca sursa alternativa de producere a energiei electrice, este o varianta aflata la indemana, pe fondul presiunilor Rusiei asupra tarilor din central si est-europene, dar ca trebuie avute in vedere riscurile uriase asociate unor asemenea investitii.

Efectele Cernobalului se resimt si astazi

Oricat de bune ar fi perspectivele pentru energia nucleara, riscurile exploatarii uraniului continua sa ingrijoreze UE. Cele mai multe state vest-europene privesc cu scepticism energia nucleara, iar cele zece tari care au aderat la UE in 2004 au trebuit sa renunte la echipamentele nucleare de care dispuneau, ca o conditie a aderarii lor.

Austria, Cipru, Danemarca, Irlanda si Norvegia militeaza constant in Parlamentul European pentru elaborarea unei legislatii care sa impuna reducerea capacitatilor nucleare in Europa si extinderea exploatarii resurselor energetice alternative, de la energia solara, la cea eoliana si forta valurilor.

Pe de alta parte, Germania a luat decizia de a renunta complet la centralele europene.

„E un trend international la care vad ca, din pacate, nu ne raliem. Se pare ca autoritatile romane au uitat de Cernobal”, declara analistul economic Cristian Dinulescu.

„Bineinteles ca producerea de energie nucleara e la indemana, mai cu seama ca investitorii iti bat la usa. In conditiile santajului energetic practicat de Rusia, sa produci energie nucleara e o alternativa de succes, dar care include riscurile aferente”, mai spune analistul.

In Uniunea Europeana, dezbaterea in jurul energiei nucleare continua si pare fara de sfarsit. In timp ce ecologistii militeaza pentru inchiderea centralelor, tari ca Franta, Italia si Marea Britanie se pregatesc sa-si extinda infrastructura nucleara.

„Este vorba de aceiasi atitudine pe care o au americanii in privinta tratatului de la Kyoto, privind reducerea poluarii, tratat pe care nu l-au semnat. Atata timp cat energia nucleara e ieftina si viabila, toate marile tari industrializate vor ignora pericolele reprezentate de exploatarea uraniului”, a mai spus Cristian Dinulescu.

Europa de Est, un El Dorado pentru producatorii nucleari

In timp ce in vestul Europei, dezbaterile privind oportunitatea exploatarii energiei nucleare inclina tot mai mult balanta catre ecologisti, in partea de est a continentului, care depinde de importurile de energie din Rusia, trendul este unul pro-nuclear.

Situatia din Europa Centrala este una complicata, deoarece aceste state depind de energia ruseasca mai mult decat de celelalte tari. Cehia, Lituania, Romania si Slovacia dispun, deja, de centrale nucleare. In timp ce Lituania s-a obligat sa inchida centrala nucleara de la Ignalina, in 2009, iar Bulgaria ar urma sa inchida Kozloduiul, in Romania si Polonia, zeci de investitori curteaza autoritatile pentru a le permite constructia de capacitati nucleare.

„Atata timp cat depinzi de Rusia, care oricand poate reduce energia furnizata Europei, e normal sa cauti alternative cat mai repede. Asta e justificarea est-europenilor, inclusiv a autoritatilor de la Bucuresti”, spune analistul Cristian Dinulescu.

„Este ca si cum ai alege raul cel mai mic. Din pacate, cucerite de interesul urias al investitorilor energetici, goniti din tarile UE, acolo unde trendul green prinde tot mai mult curaj, tari precum Romania cedeaza impulsului de moment, incercand sa isi rezolve cat mai simplu problemele energetice, ignorand efectele pe termen lung si pericolul nuclear”, a mai spus analistul.

32 de firme interesate de proiectul Cernavoda

Marile companii internationale din domeniul energiei au aflat de interesul autoritatilor romane privind energia nucleara si nu au ezitat sa faca oferte, care mai de care mai tentante.

La licitatia pentru desemnarea firmelor ce vor fi atrase in proiectul constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, s-au inscris nu mai putin de 31 de companii, printre care gigantul RWE din Germania, italienii de la Enel si cehii de la CEZ.

Constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, cu o capacitate de 720 MW, va fi realizata printr-o investitie mixta, in care statul va asigura 70% (1,5 miliarde de euro), iar firmele interesate – restul de 30% (700 mil.euro), din cele 2,2 miliarde de euro necesare investitiei.

Pe de alta parte, italienii de la Enel si cehii de la CEZ si-au manifestat interesul pentru constructia altor centrale nucleare in Romania. „Operam deja o centrala nucleara in Slovacia, avem experienta acolo”, a justificat investitia Flavio Conti, directorul general Enel.

Guvernantii romani agreeaza ideea realizarii unei noi centrale cu combustibil nuclear. „Este clar ca va trebui sa se construiasca o noua centrala nucleara, dar pentru ca un astfel de proiect dureaza foarte mult, aceste lucruri trebuie anticipate”, a declarat, vineri, premierul Tariceanu, fara a preciza cu cine negociaza guvernul roman.

Specialistii in economie reliefeaza atat avantajele, cat si dezavantajele unei asemenea solutii. „O a doua centrala nucleara in Romania, realizata la o putere similara celei de la Cernavoda, ar putea aduce un procent de 60% din necesarul energetic realizat din sursa nucleara. E un procent tentant, dar cu riscuri uriase”, spune analistul Cristian Dinulescu.

Riscuri pe care Greenpeace, celebra organizatie ecologica, le prezinta de ani de zile. Ecologistii considera proiectul Cernavoda ca fiind nesigur, justificandu-si afirmatiile de desele opriri ale reactorului 1, urmare a secetei, inundatiilor si altor probleme tehnice aparute in ultimii ani.

„Energia nucleara distrage atentia de la ceea ce trebuie facut in perioada imediat urmatoare, pentru a pastra schimbarile climatice in limita mai mult sau mai putin acceptabila de 2°C. Evaluarea impactului asupra mediului pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda arata ca dezvoltarea energiei nucleare este posibila doar daca nu spui nimic despre riscurile reale: costuri ridicate, emisii de tritiu, atacuri teroriste, redirectionarea unor investitii cruciale si riscuri financiare ridicate”, a declarat Jan Haverkamp, expertul in domeniul energiei in cadrul Greenpeace European Unit.

„O analiza atenta a efectelor de mediu si sociale arata ca reactoarele Cernavoda 3 si 4 reprezinta raspunsul gresit la necesitatile energetice ale Romaniei si Europei”, a mai spus expertul.

Autoritatile romane: Proiectele nucleare sunt sigure 100%

Dincolo de temerile ecologistilor, autoritatile romane spun ca proiectele nucleare ale Romaniei sunt sigure 100 %.

„Reactoarele 3 si 4 nu vor avea efecte nocive asupra populatiei sau mediului inconjurator, toate monitorizarile facute de organismele independente demostrand acest lucru”, a declarat recent Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica.

Potrivit acestuia, era de asteptat ca organizatia ecologista sa se impotriveasca proiectului de constructie a celor doua noi reactoare.

„In Franta, Greenpeace a dat in judecata compania de electricitate pentru intentia de a produce energie nucleara, in Bulgaria protesteaza impotriva centralei nuclearelectrice de la Belene. Acesta este job description al celor de la Greenpeace”, a adaugat directorul general al Nuclearelectrica.

Centrala de la Cernavoda utilizeaza procedeul canadian Candu 6 si functioneaza pe baza de reactoare cu uraniu si apa grea.

Dincolo de controversele legate de siguranta exploatarilor nucleare din Romania, un lucru este sigur, cel putin in viziunea autoritatilor. Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda va aduce independenta energetica a Romaniei.

Vineri, la Cernavoda, a fost inaugurat reactorul 2, Cernavoda livrand deja in sistem 18% din energia nationala. Din 2014, cand vor intra in functiune si celelalte doua reactoare, procentul va creste la 30%, a precizat Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor.

Decizia autoritatilor de a investi in dezvoltarea capacitatilor nucleare este oficiala, fiind inclusa in strategia nationala energetica pana in 2020.

Statul roman va aloca 2,2 miliarde de euro, pana in 2015, in special pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. De asemenea, investitiile in acest sector includ finalizarea proiectelor de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de racire la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda, precum si continuarea productie de apa grea la RAAN Drobeta Turnu Severin, pentru acoperirea necesarului Unitatilor 3 si 4.

In 2020, Romania isi va dubla productia de energie electrica de la 56 TWh in prezent, la 100 TWh in 2020. De asemenea consumul in perioada 2015-2020 va fi de circa 75-85 TWh. ” Romania va deveni unul din exportatorii importanti de energie in regiune”, a declarat ministrul Vosganian.