Directiva europeană cu privire la salariul minim adecvat a fost adoptată anul trecut de Parlamentul European, iar statele membre vor trebui să transpună, până în octombrie 2024, legislația europeană în cea națională.
O analiză a EY România identifică problemele care vor putea apărea o dată cu preluarea în legislația autohtonă a directivei privitoare la salariul minim adecvat, susține Constantin Rudnițchi într-o analiză la rfi.ro
Acesta susține că această decizie nu va fi ușoară pentru autoritățile de la București, mai ales în prag de alegeri, când se așteaptă ca presiunile din partea sindicatelor să crească.
Jurnalistul este de părere că o decizie rațională ar trebui să pună în balanță interesele sociale cu cele economice, deoarece „adecvat” pentru angajați înseamnă complicat pentru companii și antreprenori.
În țara noastră, salariul minim garantat este cu mult mai mic decât ar fi venitul minim necesar unui trai decent.
„Sunt state europene care nu vor fi influențate de noile prevederi dintr-un motiv simplu și anume pentru că au salarii minime suficient de mari încât noile norme europene să nu schimbe situația. Nu este cazul României care are unul dintre cele mai mici salarii minime reglementate din Uniunea Europeană, aproximativ 600 euro, sumă brută. Mai jos sunt doar Bulgaria, cu 400 de euro, și Ungaria.
De pe această poziție din subsolul clasamentului salariilor minime la nivel european, România va avea multe complicații pentru implementarea unui venit minim european adecvat.
Trebuie să remarcăm și limbajul european care trece de la denumirea națională de salariu minim garantat la terminologia europeană care introduce termenul „adecvat”. Ideea de „adecvat” aduce în calcularea salariului un element extrem de complicat și anume asigurarea unui trai decent. Aici avem două probleme.
Pe de o parte, este evident că diferite persoane au păreri diferite despre ceea ce reprezintă un trai decent. Nevoia de consum a unei familii sau a unei persoane poate fi subiectivă. Pe de altă parte, este cel puțin discutabil dacă o firmă poate fi obligată de către stat să plătească salarii adecvate unui trai decent.
Companiile au totuși întâi de toate o vocație economică, de a investi, de a obține profit, de a câștiga piața, și apoi, bineînțeles, de a răspunde unei nevoi sociale. Situațiile în care se află firmele pot fi diferite, astfel, unele companii pot face investiții, pot avea o perioadă complicată din punctul de vedere al vânzărilor, pot avea întârzieri ale încasărilor de la clienți sau pot avea profit sau pierderi. De aceea, impunerea unui salariu minim tot mai mare, adaptat la traiul decent al angajaților poate destabiliza o companie din punctul de vedere al cheltuielilor.
Acest lucru este foarte vizibil în analiza EY România. Astfel, salariul mediu brut este 7.107 lei, iar cel net ajungea în decembrie 2022 la 4398 lei.
De asemenea, salariul minim brut este de 3.000 lei, iar cel net ajunge la aproximativ 1.900 lei.
Indicatorul cel mai complex este cel privitor la coșul minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă. Avem cifre diferite. Una este suma calculată de un institut de cercetări cu vederi puternic sindicale, alta este valoarea cuprinsă în legislația adoptată cu mulți ani în urmă, în vreme ce statistica oficială nu ne oferă niciun reper. Studiul companiei de consultanță citează un raport al Avocatului Poporului care fixează suma necesară pentru un trai decent la 2.708 lei pe lună.
Chiar dacă aceste valori sunt în mișcare, la fel ca economia, totuși se poate face un calcul al aplicării directivei europene în legislația națională. Ideea este că normele europene oferă multă flexibilitate decidenților locali încurajând luarea unei decizii în funcție de condițiile sociale, economice și evoluția indicatorilor macroeconomici.
Concret, dacă venitul minim adecvat ar fi de 50% din salariul minim brut ar trebui să crească la 3.500 lei.
Dacă se ia în calcul coșul de consum pentru un trai decent, salariul minim net ar trebui să crească cu 800 lei.
Dar, în orice variantă, la sfârșitul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească din nou. „Adecvat” pentru angajați, complicat pentru companii și antreprenori care vor fi în situația de a avea din nou presiune asupra cheltuielilor cu forța de muncă.
De aceea, interesele sociale trebuie puse în balanță cu cele economice”, se arată în analiza făcută de Constantin Rudnițchi, jurnalist economic cu o experiență de peste 30 de ani în presa economică, scrisă și audiovizuală.