Leul si Bursa de Valori Bucuresti sunt tot mai puternic conectate la convulsiile din pietele financiare externe, spun analistii economici si jucatorii din piata, iar efectele pozitive probabil nu vor dura foarte mult.
Decizia luata marti seara de Federal Reserve, de a reduce cu 0,5 % dobanda cheie, de la 5,25% la 4,75%, intr-un efort de a proteja economia de criza din sectorul creditelor ipotecare si de turbulentele generate de aceasta, a influentat pozitiv piata de capital din Romania.
„Leul s-a apreciat imediat dupa deschiderea sedintei de miercuri ca urmare a entuziasmului investitorilor generat de scaderea dobanzii de politica monetara din SUA. Evolutia monedei nationale a fost corelata cu cea a celorlalte monede din zona emergenta”, a declarat dealerul Bancii Comerciale Romane, Narcis Noaghea, citat de NewsIn.
Cursul afisat miercuri de Banca Nationala a Romaniei (BNR), de 3,3720 lei/euro, descrie o apreciere a monedei nationale cu 63 lei vechi (0,19%) fata de euro, de la 3,3783 lei/euro, cat era marti.
Dupa deschiderea sedintei valutare la cursul de 3,3680-3,3700 lei/euro, moneda nationala s-a apreciat usor la 3,3640-3,3660 lei/euro, dupa care a pierdut teren pana la 3,3750-3,3770 lei/euro, iar la finele sedintei valutare, euro era cotat la 3,3700-3,3750 lei.
Impactul deciziei FED s-a dovedit pozitiv si pe bursa, care a inceput ziua pe o lichiditate sporita, ca efect al stirilor venite de peste ocean. Indicii BVB si principalele actiuni au inregistrat cresteri de 2-3 %, pe fondul unor tranzactii in crestere.
Lichiditatea Bursei de Valori Bucuresti a crescut cu 60,4% fata de sedinta anterioara, pana la 49,55 milioane lei (14,67 milioane euro), iar toti indicii au crescut cu mai mult de 1,60%.
„Pietele mari de capital au reactionat puternic pozitiv la decizia Fed de a micsora peste asteptari rata de dobanda de referinta. Decizia a avut un efect si asupra pietei de la Bucuresti, insa intensitatea aprecierilor a fost de mai mica masura”, a declarat Andreea Ciobanu, broker la Intercapital Invest.
„Acelasi lucru a fost observat si pe celelalte piete emergente, atat in ceea ce priveste valorile tranzactionate, cat si aprecierea indicilor bursieri. Evolutia este normala daca avem in vedere impactul direct al deciziei Fed asupra pietelor mari de capital si evolutia mai slaba a acestora in 2007 comparativ cu pietele emergente de capital”, a adaugat Ciobanu.
Ansola: Agravarea crizei pietelor financiare ar putea spori vulnerabilitatea Romaniei
Entuziasmul din piete, inregistrat dimineata, s-a temperat insa spre dupa-amiaza, investitorii manifestand aceeasi prudenta cu care au tratat piata in ultimele zile.
Analistii spun ca acesta este efectul problemelor reale ale monedei nationale si bursei romanesti, ce tin de lichiditate si evaluarea corecta a performantelor economice.
Investitorii straini raman reticenti fata de leu si piata de capital, pe termen mediu, din cauza dezechilibrelor economiei romanesti, sustin dealerii.
Piata romaneasca nu va fi influentata prea mult de scaderea dobanzii de politica monetara din Statele Unite pentru ca investitorii au luat, intre timp, la cunostinta datele proaste despre economia Romaniei si, ca atare, nu mai au o disponibilitate la fel de mare ca pana acum sa finanteze deficitul de cont curent al Romaniei, a explicat dealerul sef al Emporiki Bank Romania, Liviu Arnautu.
Arnautu a adaugat ca se asteapta sa vada o continuare a tendintei de depreciere a leului din ultima vreme, in conditiile in care toate aprecierile din perioada urmatoare ar trebui sa fie limitate.
„Moneda nationala pare incapabila sa recupereze, deocamdata, pierderea de valoare din ultima perioada si pare sa inregistreze in continuare o tendinta de depreciere”, a estimat si dealerul Bancii Comerciale Romane, Narcis Noaghea.
Un semnal de alarma a fost tras si de reprezentantul FMI in regiune, Juan Jose Fernandez-Ansola. Aflat miercuri la Bucuresti, Ansola a decarat, intr-o conferinta de presa, ca situatia creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc poate spori vulnerabilitatea Romaniei, deorece statul roman depinde de influxul de capital strain pentru a finanta deficitul de cont curent.
„Criza creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc nu cred ca s-a terminat, insa bancile romanesti au fost mult mai putin expuse la efectele acestei crize decat alte banci din Europa. Restul va fi o chestiune legata de felul in care vor reactiona politicile macroeconomice si felul in care autoritatile romane vor administra vulnerabilitatea economiei romanesti in viitor”, a adaugat Ansola.
Ansola a facut aceste precizari cu ocazia unui briefing de presa in care a evaluat contextul premergator vizitei delegatiei FMI in Romania in perioada 26 septembrie – 2 octombrie.
Moody’s: Veriga slaba – lipsa de incredere in piete
Fluctuatiile de pe pietele de capital, inclusiv cea romaneasca, au la baza, dincolo de aspectele economice, aspecte mai mult de ordin psihologic. Lipsa de credibilitate si incredere in pietele financiare, determina comportamentele imprevizibile din ultima vreme ale investitorilor, considera agentia de rating Moody’s.
Recenta criza a creditelor a fost primul test al sistemului financiar modern, spun analistii Moody’s, considerand ca „veriga slaba” a sistemului financiar global este increderea, cea mai recenta criza reprezentand o ocazie de a invata lectii importante, asemanatoare cu cele aparute dupa evitarea falimentului fondului de hedgind Long-Term Capital Management in anul 1998.
Psihologia pietelor se poate schimba peste noapte, a avertizat agentia de rating. Cu cat pierderea increderii va fi mai mare, cu cat va fi mai dificil sa fie restabilita si riscurile de extindere a crizei cresc exponential, este de parere Moody’s.
„Sistemul financiar modern se bazeaza mult prea mult pe credinta ca lichiditatea va fi mereu disponibila, riscurile devin din ce in ce mai greu de localizat, iar sustinerea sistemului prim imprumuturi modifica amploarea dinamicii pietelor”, au declarat reprezentantii Moody’s.
In ciuda faptului ca bancile centrale pot stabiliza pietele prin injectii de capital in sistemul financiar, criza din aceasta vara a aratat ca este mult mai greu sa intaresti increderea in sistemul financiar non-bancar, au estimat analistii Moody’s, considerand ca una dintre principalele consecinte ale acestei crize va fi existenta unei presiuni sporite din partea autoritatilor de reglementare si a pietei pentru sporirea transparentei a instrumentelor financiare structurate.