Scumpirea carbunelui dezgroapa interesul pentru industria miniera

Guvernul vrea sa scoata la lumina cel mai mare datornic la bugetul statului, Compania Nationala a Huilei, pe care, cu ajutorul Bruxelles-ului, vrea sa o scape de datorii, sa pompeze investitii de 300 de milioane de euro anual si astfel, „imaculata”, sa o propuna investitorilor straini care abia asteapta sa exploateze carbunele din Valea Jiului, unul dintre cei mai buni calitativ din Europa.

Datoriile, de 3,8 miliarde de lei, ar urma sa fie sterse cu avizul Bruxelles-ului, Ministerul Economiei realizand un proiect de solicitare in acest sens.

„In aceasta luna, din cate am inteles, va pleca la Comisia Europeana documentatia care, daca va fi avizata, va permite statului sa stearga datoriile din care 2 miliarde sunt numai penalizari”, a explicat Daniel Boteanu, purtatorul de cuvant al CNH Petrosani.

„Avem foarte multi investitori interesati sa investeasca in Valea Jiului, dar care ne spun acelasi lucru. Scapati de datorii si suntem dispusi sa investim in retehologizare si exploatare”, a mai spus Boteanu.

Marea problema este ca CNH beneficiaza deja de subventii de la stat. Este vorba de 1,29 miliarde de lei, acordate de stat pentru activitatea de productie, in perioada 2007-2010, ajutoare avizate de CE.

Autoritatile de la Bucuresti estimeaza ca, chiar daca acordarea unor noi ajutoare, prin stergerea datoriilor, este undeva la limita legislatiei europene, solicitarea la adresa Bruxelles-ului ar putea avea sanse de succes. Sorin Gaman, director general in Ministerul Economiei si Finantelor, a declarat recent ca demersul MEF se bazeaza pe o decizie similara luata de CE in cazul Poloniei, care a dus la stergerea unor datorii din sectorul huilei.

CNH a fost deja restructurata, fiind inchise minele nerentabile si dati afara peste 12.000 din cei 23.000 de salariati din anii ’90. Compania produce, in prezent, circa 3 milioane de tone de huila anual.

Stergerea datoriilor, inutila?

Chiar daca vor fi sterse datoriile CNH, compania nu va rezista fara a face investitii in retehnologizare, estimate de specialisti la 1,3 miliarde de euro. Cine va investi acesti bani? O intrebare care scoate in evidenta diferentele de strategie. In timp ce oficialii CNH merg pe ideea ca in momentul in care va fi „curata”, compania va initia o serie de parteneriate public-privat, in care investitorul sa aduca banii si utilajele, iar profitul sa fie impartit cu statul roman, specialistii cred ca privatizarea este cea mai buna solutie.

„In prezent, atat cei din Valea Jiului, cat si cei de la Guvern nu au nicio strategie coerenta, pe termen lung, care sa vizeze revitalizarea si dezvoltarea industriei miniere”, spune Ion Matei, profesor universitar la Facultatea de Mine, Universitatea Petrosani.

„Cred ca cea mai buna varianta va fi concesiunea, in care firmele interesate sa plateasca o redeventa catre statul roman, dar nu ca la Petrom, ci una adaptata realitatilor internationale”, spune specialistul in exploatari miniere.

Marin Condescu, presedintele Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia, considera, pe de alta parte, ca statul nu ar trebui sa lase din mana resursele strategice de carbune si ca trebuie sa investeasca in retehnologizare si dezvoltarea unei oferte competitive.

„Pornind de la cazul Petrom, este absolut esential ca statul roman sa isi pastreze resursele. Pentru asta insa, trebuie sa ai o strategie. Ceea ce se propune acum, o companie nationala integrata, in care sa fie incluse, de-a valma, producatori de carbune, de energie electrica, distribuitori si cine mai stie ce, mi se pare o mare greseala. Nu vor face altceva decat sa plimbe banii dintr-o parte in alta si nu vor restructura cu adevarat nimic”, spune Condescu.

„Cred ca realizarea unor complexuri zonale, care sa cuprinda 2-3 exploatari si o termocentrala, ca in cazul Vaii Jiului, retehnologizate si restructurate, pot duce la o industrie competitiva care sa acopere cererea tot mai mare din piata”, a declarat presedintele Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

Pretul carbunelui ar putea duce la redeschiderea minelor „nerentabile”

Problema „imacularii” Companiei Nationale a Huilei vine in contextul in care industria romaneasca extractiva devina tot mai atractiva pentru investitori.

Bogdan Gabudeanu, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, a declarat, recent, pentru DailyBusiness.ro ca peste 80 de companii romanesti si internationale au solicitat Agentiei redeschiderea unor exploatari miniere intrate in conservare imediat dupa Revolutie.

„Este vorba de exploatari miniere care, la vremea respectiva, au fost considerate nerentabile. Majoritatea au nevoie de investitii masive in redeschidere, retehnologizare, lucrari de protectie a mediului si transport „, a declarat Gabudeanu.

Minerii privesc cu optimism contextul international

„Carbunele devine extrem de important, iar Romania are carbune pentru cel putin o suta de ani de aici inainte”, declara, recent, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.

Oficialul are o multime de motive sa creada in potentialul industriei extractive.
Expertii internationali au estimat ca pretul carbunelui se va dubla in 2008, iar pana in 2009, ar urma sa ajunga de trei ori mai scump. Motivul este strans legat de pretul petrolului. In conditiile in care titeiul se aproprie de 150 de dolari pe baril, producerea de electricitate cu ajutorul carbunelui reprezinta, din punct de vedere al costurilor, in jur de 30% din costul energiei obtinuta pe baza de petrol. In plus, rezervele de carbune ar putea ajunge pentru urmatorii 100 de ani, in timp ce rezervele de petrol se masoara in cateva decenii.

„In cazul nivelurilor actuale de productie, rezervele cunoscute de carbune ar trebui sa ajunga o perioada de trei ori mai lunga decat cele de petrol si gaz”, a declarat, recent,
Gerhard Aigner, general manager Raiffeisen Capital Management, Viena

Chiar daca in ultimul timp, pretul carbunelui a scazut cu 10-15%, specialistii estimeaza ca acesta va creste pe viitor, cererea tot mai mare de carbune si cocs, in special din tarile emergente transformandu-l in cel mai cautat produs de pe piata energiei.

„Termocentralele pe carbune au costuri de exploatare la o treime decat cele pe petrol. In plus, industria otelului are tot mai multa nevoie de cocs. Daca va veni Voestalpine in Romania, va dati seama ce cerere vom avea pe piata romaneasca cu doi colosi siderurgici ca Arcelor Mittal Galati si Voestalpine. E o piata cu un viitor foarte bun”, a declarat Ion Matei, profesor universitar la Facultatea de Mine, Universitatea Petrosani.

Romania poate produce anual peste 20 milioane tone, acoperind circa 15% din deficitul european, daca ar avea o politica eficienta de investitii pentru tehnologii avansate in domeniu, spun analistii.

Datele statistice arata ca industria miniera europeana are mare nevoie de materii prime precum metale, nemetale, argile si roci. Numai in 2004, Uniunea Europeana a importat 177 milioane tone de minereuri metalice, in valoare totala de 10,4 miliarde euro, in conditiile in care productia proprie a fost de numai 30 milioane tone.

In anul 1989, Romania producea 22 mil. tone de minereu, in anul 1997 s-au produs 9,9 mil tone, iar in anul 2007 productia a scazut la 0,05 mil. tone.

Anterior anului 1990, in sectorul de minerit erau angajati peste 175.000 de muncitori, dintre care 65.000 numai in sectorul ne-energetic. In acest moment in domeniu lucreaza mai putin de 2000 de muncitori.

Conform informatiilor incluse in Strategia energetica a Romaniei pentru intervalul 2007-2020, resursele de huila din Romania cunoscute sunt de 755 mil. tone din care exploatabile in perimetre concesionate 105 mil. tone, in timp ce resursele de lignit sunt estimate la 1.490 mil.tone, din care exploatabile in perimetre concesionate 445 mil. tone.