Sfaturile anti-frauda ale expertului care a contribuit la trimiterea unui ministru in inchisoare

Intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro el a vorbit despre cum pot managerii din sectorul privat sau public sa isi dea seama daca au de-a face cu o frauda in interiorul institutiei.

DB : Lucrati in Cehia, in departamentul de investigatii fraude economice al KPMG. Care este rolul acestor departamente?
MH : Fiecare firma din Big 4 are un departament in care investigheaza fraude economice. In calitate de consultanti, incercam sa umplem un gol care exista pe piata, in conditiile in care o investigatie derulata de politie dureaza destul de mult, iar cateodata nu stii daca rezultatele pot furniza probe suficiente in instanta care sa duca la condamnarea faptasului.

Exista si situatii in care ar fi destul de hazardat ca un caz sa fie raportat direct politiei, in conditiile in care cel care ne face sesizarea nu stie exact in ce consta frauda sau daca este vorba de o frauda. Asa ca mai intai se face o investigare privata si abia apoi o sesizeaza politiei.

DB : Cine sunt cei care va mandateaza pentru anchete de acest tip?
MH : De regula sunt managerii sau actionarii unor firme. Daca suspiciunea de frauda este legata de angajat, atunci sarcina ne este incredintata de catre manager, iar cand managementul este supectat de frauda, cei care ne mandateaza sunt de regula actionarii. Lucram cateodata si pentru banci, ca sa verificam debitorii.

Atunci cand lucram pentru sectorul public suntem de regula cooptati de persoane pozitionate destul de sus in ierarhia sistemului. De exemplu, sunt ministri care cer o investigatie asupra managementului dintr-o companie de stat. Exista si situatii in care noul management al unei companii de stat ne cere sa verificam activitatea fostului management.

Pentru ca nu avem aceleasi atributii ca politia, nu putem merge la alte parti implicate in caz si sa le cerem documente, insa putem cere companiei in numele careia investigam sa faca asta. Noi putem folosi doar datele companiei care ne-a mandatat. Avem multe date la dispozitie, chiar daca actionam doar la nivelul companiei. Sa luam exemplul unui caz in care descoperim facturi fictive pentru combustibili. Putem vedea cine a cumparat combustibilul, contractul de cumparare, la registrul comertului vezi cine detine compania, si acesta poate fi angajatul firmei. Acestea sunt toate informatii la care noi avem acces.

DB : La ce ar trebui sa fie firmele atente, sau statul, pentru a sesiza frauda ?
MH : Aparitia unei acuzatii de mita in legatura cu un angajat sau atunci cand se produce o anumita paguba, care are costuri semnificative, sunt semnalele de alarma care duc la declansarea anchetei. La nivelul unei banci, prea multe credite neperformante sau un caz in care un client ia un credit si nu achita nici macar prima rata a acestuia sunt de asemenea semne care pot indica o frauda.

Noi suntem chemati pentru a vedea care a fost modul de operare, cine este responsabil, la cat se ridica pagubele, cum pot fi acoperite si pentru a instrumenta dosarul pentru trimiterea in judecata a faptasului. Si, ceea ce este cel mai important, la finalul anchetei formulam recomandari despre cum ar putea fi prevenite astfel de cazuri in viitor.

Preventia este foarte importanta, tinand cont ca, atunci cand ajungi sa te confrunti cu un caz de frauda, trebuie sa astepti mult rezolvarea sa. In Europa, anchetele politiei se deruleaza greoi, iar procesele in instanta treneaza mult timp.

DB : Cat de complexe sunt anchetele pe care le derulati si dosarele pe care le furnizati politiei?
MH : Instrumentam dosare cu tot felul de probe pentru ca avem specialisti atat in audit, cat si in contabilitate, sisteme IT. De exemplu eu sunt contabil autorizat, auditor international autorizat si investigator de fraude economice autorizat. Am studii economice si sunt familiar cu sectorul IT. Asa incat stiu care sunt datele dupa care trebuie sa ma uit atunci cand investighez o frauda.

Apoi, punem la dispozitie expertiza noastra si instantei. Recent am depus marturie in instanta pentru o companie ceha, impotriva unui angajat care este suspectat pentru ca a lua mita de la furnizori.

DB : Cehia are judecatori si lucratori in politie care inteleg modul de operare in fraudele economice?
MH : Da, avem, insa nimeni nu este cunoscator in toate. Si eu am nevoie de ajutor, de exemplu cand lucrez la un caz care s-a petrecut in constructii si am nevoie de persoane care cunosc acest domeniu.

DB : Cat de repede finalizati dosarele ?
MH : Pentru noi timpul inseamna bani asa incat incercam sa livram foarte repede dosarele. De regula, cazurile de amploare redusa sunt investigate in 2 saptamani, cele de dimensiune medie dureaza 4-5 saptamani iar cazurile mari cateva luni.

Incercam sa mentinem o relatie pe termen lung cu clientii. De exemplu, cu companiile de asigurari si cu bancile, domenii expuse la frauda, lucram intens si incercam sa fim cat mai rapizi pentru ca daca se intarzie ancheta, dovezile sunt distruse. In plus, este esential sa vezi repede cine este in spatele fraudei, ca sa il indepartezi cat mai repede din sistem.

DB : Si cat dureaza o investigatie a politiei?
MH : Sunt cazuri foarte complicate care se pot intinde si pe o perioada de 7 ani, dar de regula si ei trimit cazurile in instanta in rastimp destul de scurt, de cateva saptamani. Depinde de complexitate. Insa contributia lor este esentiala. Pentru ca noi facem investigatia, producem raportul, dar politia trebuie sa intervina si ea pentru a stopa activitatea criminala. In plus, noi putem sa investigam doar la nivelul companiei. Ei merg si discuta si cu celelalte parti implicate, fac inspectii la sedii. Noi, spre exemplu, nu putem merge la furnizor sa ii cerem sa coopereze sau la banca sa spunem ca vrem sa vedem contul angajatului, dar ei pot face asta.

DB : Care a fost cel mai mare caz de frauda in care ati fost implicat?
MH : Am investigat cazul unei banci de stat care avea credite nerambursate acordate unor companii din comert. Pierderea a fost de 200 de milioane de dolari, iar investigatia a durat doua luni, din cauza schemei fraudei, care era foarte complicata. Banca a fost fraudata prin aceasta schema timp de trei ani. Condamnarile s-au facut atat in Cehia, cat si in Austria.

DB : Pagubele au fost recuperate?
MH : Nu. Si asta din cauza complexitatii cazului. Persoana care a orchestrat frauda a stat in puscarie o perioada, dar acum cred ca nu mai este dupa gratii.

DB : Iar la inceputul carierei ati fost implicat intr-o ancheta care a fost luata in calcul de procurori pentru incarcerarea unui ministru(*). Cum a decurs acest caz?
DB : Da, acesta a fost singurul caz in Cehia in care un ministru a fost trimis in puscarie din cauza unei afaceri private. Pe atunci nu lucram la KPMG, ci la o alta firma din Big 4. Eram pe o pozitie de junior si venisem de doar 2 luni in echipa de investigare. Este vorba de cazul Liberta. Ministrul a fost demis din functie din cauza suspiciunilor legate de activitati criminale in cadrul firmei Liberta, la care era actionar. In 2005 a fost inchis pentru 5 ani, dar a fost eliberat in 3 ani.

DB : Cum de a fost implicata o firma din Big 4 in acest caz?
MH : Investigarea a pornit la initiativa sectorului public ceh, pentru ca in acea vreme cele mai multe investigatii de care se ocupau firmele din Big 4 erau comandate de stat sau de banci, in timp ce acum acestea sunt comandate de catre sectorul privat.

DB : Cehia pare a se confrunta deci cu aceleasi probleme ca Romania: procesele sunt greoaie, iar condamnarile destul de usoare raportat la gravitatea cazului.
MH :Da, si nu este doar situatia din cele doua tari. Lucrurile stau astfel si in Austria si alte tari din zona. Tocmai pentru ca pagubele pot fi imense si greu de recuperat, spunem ca preventia este cea mai importanta.

DB : Companiile romanesti apleaza la filiala locala a KPMG la fel de des cum se intampla in Cehia?
MH :Da, firmele romanesti stiu deja despre aceste servicii si apeleaza des la ele.

DB : Ati descoperit vreodata o frauda chiar la nivelul clientului care va inmanase un caz?
MH :Da. Odata o investigatie ne-a fost ceruta de boardul de directori, iar la finalul cazului acestia au fost dati afara, pentru ca am descoperit ca ei facusera greseli care nu au convenit actionarilor firmei.

Pentru noi nu conteaza cine ne angajeaza – vrem doar sa realizam o ancheta corecta. Nu acceptam ca raportul sa ramana secret si am vrea ca el sa fie vazut de mai multe parti implicate in companie. Inainte de toate analizam clientul care apeleaza la noi, si daca suntem de parere ca nu va da raportului nostru o intrebuintare corecta, nu ne implicam in caz.

* Ivo Svoboda, fost ministru de finante al Cehiei, a fost trimis in inchisoare in 2005 pentru acuzatii de frauda. Acesta, impreuna cu un consilier, Barbora Snopkova, au intrat in actionariatul producatorului de produse de ingrijire pentru copii Liberta in 1996, companie care a intrat in faliment un an mai tarziu. Cei doi au fost gasiti vinovati pentru ca au deturnat 5,6 milioane de coroane (211.000 dolari) dintr-un credit destinat companiei Liberta si au plasat banii in conturile companiilor pe care le detineau.