Singura zona din Romania unde numarul de insolvente inca mai creste

Singura zona in care
numarul de insolvente inregistrate in primul trimestru din anul
curent a crescut fata de aceeasi perioada a anului anterior este
Bucuresti, avansul de 27% fiind unul semnificativ. Zonele cu cele mai
mari scaderi sunt N-E (-34%), S-E (-33%) si N-V (-30%), potrivit unei
analize Coface Romania.

Distributia
teritoriala a cazurilor de insolventa din primul trimestru al anului
curent nu a suferit modificari importante fata de situatia existenta
in aceeasi perioada a anului anterior. Astfel, cele mai afectate 3
zone din punctul de vedere al numarului de insolvente inregistrate in
2014 au fost Bucuresti, Sudul si respectiv Centrul tarii, acestea
concentrand aproximativ jumatate din totalul insolventelor
inregistrate in perioada analizata.

[b]Cele mai afectate domenii[/b]

Productia si
furnizarea de energie electrica & termica, apa & gaze,
Industria extractiva si Constructiile au fost cele mai afectate
sectoare de activitate, raportat la numarul firmelor active.

Primele 10 sectoare
care inregistrau si in ultimii ani cel mai mare numar al firmelor
aflate in insolventa raman neschimbate, singurele modificari fiind la
nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variatii de una, maximum
doua pozitii.


Analizand evolutia
cazurilor de insolventa pe rol din ultimii 5 ani, se observa o
tendinta de consolidare a gradului de concentrare a volumelor in
primele 3, respectiv 5 sectoare. Astfel, ponderea primelor 3 sectoare
care au inregistrat cele mai multe dosare pe rol in insolventa in
cifre absolute a variat in ultimii 5 ani intre 50% – 54%, iar cea a
primelor 5 sectoare intre 65% – 70%.

Primele 5 sectoare
care inregistreaza cel mai ridicat numar al insolventelor acopera o
pondere similara si din punctul de vedere al firmelor totale active.
Avand in vedere acest factor structural, este important sa analizam
numarul de insolvente raportat la totalul firmelor active din
sectorul respectiv. Primele 10 sectoare care inregistreaza cele mai
ridicate valori pentru acest indicator sunt listate in graficul de
mai jos.

Sectorul productiei
si furnizarii de energie electrica, precum si cel al industriei
extractive inregistreaza valori mari pentru acest indicator din cauza
unui efect de baza negativ, numarul de companii active fiind destul
de redus.


Astfel, urmatoarele
sectoare care inregistreaza cele mai multe insolvente raportate la
numarul companiilor active sunt: Constructiile, Fabricarea produselor
textile, Industria alimentara si a bauturilor (in special Industria
procesarii de carne) si HORECA. De mentionat ca aceleasi sectoare au
fost incluse in topul sectoarelor cu cele mai ridicate valori pentru
acest indicator si pentru ultimii 2 ani, ceea ce indica persistenta
unor probleme sistemice structurale.

[b]Cate companii mari au intrat in
insolventa[/b]

167 de firme
insolvente cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion de euro au fost
inregistrate in T1 2014, comparativ cu 192 in aceeasi perioada a
anului anterior.

Desi in scadere,
comparativ cu anul anterior, numarul firmelor insolvente in primul
trimestru al anului curent, care au inregistrat o cifra de afaceri
mai mare de 1 milion de euro este inca la un nivel ridicat. Dar nu au
fost inregistrate insolvente in randul companiilor cu cifra de
afaceri mai mare de 100 milioane de euro, in conditiile in care in
perioada similara a anului anterior, 4 astfel de companii au intrat
in insolventa, mentioneaza analistii Coface.

Mediul economic prezinta in continuare
provocari pentru companiile private din perspectiva riscului de
credit, dar exista auspicii care indica intrarea intr-un nou ciclu de
stabilizare si imbunatatire a disciplinei de plata.

Datele raportate de
BNR privind instrumentele refuzate la plata confirma o reducere a
incidentelor de plata, in conditiile in care atat numarul, cat si
valoarea refuzurilor la plata inregistrate in primul trimestru al
anului curent sunt in scadere cu aproximativ 30% fata de aceeasi
perioada a anului anterior.


Insa aceasta
reducere nu poate fi interpretata drept o confirmare a imbunatatirii
disciplinei la plata, putand fi cauzata si de o reticenta a
companiilor de a mai folosi aceste instrumente (bilete la ordin sau
CEC-uri), in conditiile in care increderea intre partenerii de
afaceri a scazut in anul 2013.


[b]Cauze
structurale[/b]

Analizand si
evolutia indicatorilor financiari pentru activitatea desfasurata in
ultimii 5 ani, se pot observa cateva cauze structurale care au dus la
presiuni asupra lichiditatilor si intrari in incapacitate de plata
pentru companiile studiate:

• Partea de cont
  de profit si pierdere – o serie de analize indica pierderi mici si
  vanzari in scadere marginala, ambele nefiind probleme critice.
  Riscul de insolventa a fost mai degraba afectat de o calitate foarte
  slaba a veniturilor si un grad redus al bazei monetare.
• Partea de bilant – unde se pot
  identifica cateva probleme structurale care au “grabit” drumul
  companiilor catre insolventa: rotatia necorespunzatoare a activelor
  curente, calitatea capitalului de lucru si cresterea gradului de
  indatorare la niveluri nesustenabile.

„Cresterea
economica de 3,5% din 2013, dar si faptul ca pietele europene au
indicat o revenire spre finalul anului trecut au produs efecte si
asupra evolutiei numarului insoventelor deschise in primul trimestru
din 2014. Dinamica negativa de 14% mai putine insolvente, comparativ
cu aceasi perioada a anului trecut nu face decat sa arate ca anul
2013 a marcat varful efectului decalat al crizei financiare (cel mai
mare numar de insolvente), iar evolutia mai buna din debutul anului
curent a demonstrat ca putem sa avem incredere in economia
romaneasca. In ciuda acestui fapt, nu putem aprecia ca lucrurile sunt
inca stabile, trecerea de la indisciplina de plata inregistrata anul
anterior la o normalizare a comportamentului de plata fiind una
graduala, marcata de precautie”, a declarat Constantin Coman,
Country Manager, Coface Romania.

„De asemenea, un
rol important in acest sens este determinat de continuarea
implementarii reformelor economice, legislative si fiscale. Se
observa inca mult risc in tranzactiile comerciale, structura
capitalizarii companiilor romanesti nu s-a schimbat si, desi accesul
la finantare este facil, companiile prezinta o bancabilitate redusa.
Astfel, utilizarea creditului comercial pe lantul furnizor va
reprezenta in continuare o importanta resursa de finantare a
trezoreriei companiilor private”, a mentionat Coman.

Citeste si Domeniul care genereaza cele mai mari pierderi, dar si cele mai mari castiguri in Romania