Ratingul de recuperare al unui emitent se bazeaza pe un scenariu de default.
In cazul Romaniei, calificativul „3” (pe o scala de la „1+” la „6”) a fost acordat datoriilor in valuta straina ale statului conform unui scenariu care presupune o „ajustare dezordonata” a cursului de schimb leu/euro, care ar rezulta dintr-o contractie economica prelungita si o incertitudine ridicata a politicilor economice.
„Esecul Romaniei de a se incadra in prevederile acordului cu FMI/UE, pe fondul unui climat dificil in mod persistent privind finantarea externa, ar conduce la o depreciere continua a monedei. In consecinta, rezervele de valuta ale bancii centrale ar scadea, determinand bancile-mama ale institutiilor de credit locale sa-si retraga sprijinul pentru subsidiarele din tara”, se arata intr-un comunicat al S&P.
Pe de alta parte, ratingul de recuperare „3” este sprijinit de gradul moderat de indatorare al guvernului, chiar si intr-un scenariu de stres, de capacitatea de export ridicata anticipata – data de fluxurile de investitii straine directe din trecut – de rata flexibila de schimb valutar, care sprijina competitivitatea exporturilor. S&P noteaza si deschiderea guvernului catre politici economice orientate catre o economie de piata si de a accepta validitatea creantelor investitorilor internationali.
S&P atribuie Romaniei un rating de credit „BB+” cu perspectiva negativa pentru datoriile in valuta, respectiv „BBB-” cu perspectiva negativa pentru imprumuturile in lei. In tomana anului trecut, S&P a fost prima mare agentie de rating care a retrogradat Romania din categoria „investment grade”, in categoria „speculativ” (junk).
Cele sapte trepte ale ratingului S&P de recuperare la default sunt „1+” (rata de recuperare 100%), „1” (90-100%), „2” (70-90%), „3” (50-70%), „4” (30-50%), „5” (10-30%), respectiv „6” (0-10%).