Spania lasa in urma un an marcat de crize, dar urmareste relansarea economiei in 2014

Dintre
acestea, doua creeaza multe asteptari, dar in acelasi timp se vor dovedi
dificil de gestionat: iesirea din criza economica si relansarea economiei, in
special in privinta ofertei de noi locuri de munca, si stabilitatea politica,
pe fondul numeroaselor scandaluri si procese de coruptie, dar indeosebi pusa la
indoiala din cauza revendicarilor secesioniste venite din Catalonia, unde
autoritatile regionale au anuntat deja organizarea unui referendum privitor la
independenta, catalogat de Madrid drept ilegal.

[b]Iesirea din recesiune[/b]

Spania a iesit din recesiune inca din al treilea trimestru al
anului, [url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/spania-a-iesit-din-recesiune-95100/]cu o crestere economica minora[/url] — de 0,1%, inregistrata ca atare de Banca Spaniei —
care nu se reflecta insa la nivel personal pentru
milioanele de spanioli care au trecut prin momente din ce in ce mai grele in cei cinci cinci ani de
criza.
Pesimismul nu ii
paraseste pe spanioli, in ciuda faptului ca actualul guvern conservator
de la Madrid a incercat
in ultimii doi
ani sa arate ca sacrificiile impuse de
amplele reduceri bugetare si reformele structurale din aproape toate sectoarele si in
general eforturile cerute populatiei incep sa dea roade.

Recent,
mai multe sondaje de opinie aratau ca marea majoritate a spaniolilor considera
ca nu se observa niciun semn al imbunatatirii situatiei economice si nu cred ca
Spania a inceput sa iasa din recesiune. Somajul, coruptia si situatia economica
generala sunt in continuare cele mai mari probleme percepute ca atare de numerosi
spanioli. Pe tot parcursul anului, spaniolii au iesit in strada cu revendicari
de ordin social, asa cum ar fi cele din doua sectoare considerate importante si
mai ales garantate de modelul european al statului bunastarii: educatia, care a
inregistrat prima greva generala, si sanatatea, unde protestele s-au
generalizat.

De
cealalta parte, guvernantii sustin si incearca sa convinga populatia ca
reformele structurale intreprinse in ultimii doi ani in Spania au inceput deja
sa dea rezultate si favorizeaza competitivitatea economiei spaniole. Amplele
reforme structurale intreprinse de guvernul de la Madrid — in sanatate, educatie,
piata fortei de munca, sistemul de pensii sau sectorul bancar — dau deja
rezultate, contribuind la imbunatatirea situatiei economiei spaniole si vor
functiona si pe viitor, astfel ca vor duce la crearea de noi locuri de munca,
la cresterea economica si in cele din urma la incasari mai mari la bugetul de
stat, care vor fi folosite ulterior pentru finantarea mai eficienta a
serviciilor publice, dupa cum explica recent premierul Mariano Rajoy, informeaza Agerpres.

[b]Reforme
structurale dure[/b]

Actualul sef al guvernului
spaniol a intreprins cel mai ambitios, dar si cel mai dur plan de reforme
structurale din perioada democratiei spaniole, de cand a castigat alegerile
legislative din urma cu doi ani, iar afirmatiile lui se bazeaza pe doua fapte
concrete: la sfarsitul lunii octombrie, atat Banca Spaniei, cat si Institutul
spaniol de statistica au anuntat si confirmat faptul ca economia spaniola a iesit
din recesiune tehnica in al treilea trimestru al anului, inregistrand o crestere
economica de 0,1% din PIB, iar ministrii economiei si finantelor din statele
zonei euro au decis ca Spania va iesi din programul de asistenta financiara
pentru banci, dupa 18 luni de la contractarea, de la troica CE-FMI-BCE, a celor
41,3 miliarde de euro folosite pentru recapitalizarea partiala a bancilor
spaniole.
 
 

Intr-adevar,
previziunile macroeconomice pentru anul 2014 sunt cel putin incurajatoare, in
special pentru ca vin nu numai din partea guvernului de la Madrid: Spania iese
din programul de asistenta financiara, estimeaza crestere economica si mentinerea
sub control a deficitului public, asa cum s-a angajat in fata autoritatilor
europene.

Din punctul de
vedere al populatiei insa, rezultatele nu se vor vedea curand in imbunatatirea
nivelului de trai: numarul somerilor, care a depasit in cursul anului pentru
prima oara pragul de 5 milioane (ulterior acesta a scazut la 4,8 milioane,
potrivit datelor Ministerului spaniol al muncii, n.r.) nu va mai creste
semnificativ in 2014, insa se va mentine in continuare la peste un sfert din
populatia apta de munca care nu isi gaseste un job.

[b]Fara incredere in promisiunile politicienilor[/b]

Spaniolii nu mai
au incredere nici in promisiunile politicienilor, nici intr-o clasa politica in
stare sa indeplineasca aceste promisiuni. Chiar partidul de la guvernare,
Partidul Popular, care a castigat alegerile generale din 2011 cu o majoritate
absoluta reflectata in legislativul central, a fost afectat, de-a lungul
anului, de o mare problema de imagine, care i-a adus ulterior discreditare in
perceptia cetatenilor spanioli, care isi aleg legiuitorii cu o rata suficient
de ridicata de participare la vot (de aproape 70%), pentru a le acorda deplina
legitimitate.

Coruptia a fost
mereu o problema a politicii spaniole, insa anul 2013 a impins pentru prima oara
aceasta problema in prim plan cu acuzatii aduse insusi premierului Mariano
Rajoy, care ar fi primit, potrivit unei presupuse contabilitati ascunse a
partidului, zeci de mii de euro bani la negru, vreme de ani de zile. Pentru
prima oara, seful guvernului spaniol a comparut in fata legislativului pentru a
da explicatii pentru acuzatiile aduse si a sustinut raspicat ca nu a primit
niciodata bani la negru si nici nu a stiut vreodata de presupusele cheltuieli si
donatii ilegale, acum cercetate in justitie.

Discreditarea politica suferita de partidul de la
guvernare, care
o recunoaste partial si sustine ca lucrurile ar fi putut fi explicate mai
limpede cetatenilor, in special cand apar astfel de acuzatii de coruptie in
vremuri de criza economica si reduceri bugetare, a fost inrautatita, tot in
plan politic, de revendicarile secesioniste venite din Catalonia. Initial, acestea au fost exprimate si
justificate de guvernantii regionali (CiU, o coalitie de formatiuni nationaliste,
sustinuta la guvernare in Catalonia de radicalii republicani de la ERC, n.r.),
de lipsa unui acord cu guvernul central in privinta unui pact fiscal special
pentru Catalonia, unde din ce in ce mai multe voci critice sustin ca regiunea
primeste prea putin de la stat si contribuie prea mult la economia tarii.

Guvernul central
a refuzat sa acorde Cataloniei avantaje fiscale deosebite de cele acordate
restului regiunilor Spaniei, drept pentru care sustinatorii secesiunii sau cel
putin ai asa numitului „drept de a decide” invocat de vocile moderate,
au favorizat crearea unui curent de opinie in cadrul caruia s-au vehiculat
autodeterminarea regiunii, declararea unilaterala a independentei si in cele
din urma a fost anuntata oficial organizarea unui referendum in 9 noiembrie
2014.

Faptul ca
guvernul central a reactionat imediat, iar premierul Mariano Rajoy a declarat
limpede ca un astfel de referendum, cu doua intrebari, legate de statalitatea si
independenta Cataloniei, este ilegal, neconstitutional si, drept urmare, nu va
avea loc, nu este catusi de putin in masura sa linisteasca spiritele si sa lase
sa se intrezareasca stabilitate politica in Spania in anul ce va urma.
Executivul spaniol refuza orice fel de negocieri pe marginea acestei teme, iar
fortele politice catalane, cu unele exceptii notabile, sustin ca aceasta
consultare populara va avea sigur loc in 2014. Anul pastreaza un sporit potential
simbolic, intrucat se implinesc exact trei secole de cand, la 11 septembrie
(Ziua Cataloniei, Diada, n.r.), trupele regelui Filip al V-lea au intrat in Barcelona,
atunci incepand, dupa cum sustin nationalistii radicali „ocupatia spaniola
asupra Cataloniei”.

Semnalele clare transmise de la Bruxelles, potrivit carora
un stat care se scindeaza dintr-unul membru al UE ramane in afara Uniunii nu au
fost nici ele in masura sa opreasca avantul sustinatorilor secesiunii, care se
bazeaza in special pe puterea economiei catalane si sustin chiar ca va putea fi
posibila mentinerea monedei unice europene.

Spania incheie anul si asteapta 2014 cu
aceste teme majore de actualitate, insa de-a lungul ultimelor luni nu au lipsit alte chestiuni politice si
economice care au umplut primele pagini ale cotidienelor centrale si au ocupat
atentia opiniei publice.
 
In plan politic,
dincolo de coruptia care a afectat aproape toate partidele de la nivel central si
regional, politicienii au fost in principal discreditati de incapacitatea
aparenta de a asculta si rezolva problemele cetatenilor, care pur si simplu nu
mai au incredere in ei.

In plus, Spania
este in continuare implicata intr-un ultim conflict teritorial colonial cu un
alt stat membru al UE, Marea Britanie, iar chestiunea Gibraltarului a fost
„resuscitata” cu dispute legate de drepturile pescarilor andaluzi,
afectate de constructia unui recif artificial de catre autoritatile din
promontoriu, cu argumentatii referitoare la protectia mediului.

Madridul a
pierdut inca o cursa olimpica si a renuntat sa mai candideze pentru organizarea
unor Jocuri Olimpice, iar esecul a fost asumat si in plan politic, dincolo de
informatiile neoficiale vehiculate, legate de numeroasele scandaluri de dopaj
din sport, un domeniu de asemenea afectat de coruptie si inselaciuni financiare
sau deturnare de fonduri publice.

Tot din punct de
vedere politic, Spania a trebuit sa suporte o controversata decizie a CEDO
privitoare la eliminarea doctrinei Parot,
folosita in jurisprudenta spaniola pentru a impiedica reducerea pedepselor cu inchisoarea
pentru delictele grave ale celor condamnati pentru crime, violuri sau acte de
terorism.

Populatia Spaniei a scazut pentru prima oara in
2013 si din cauza plecarii
imigrantilor, la 46,7 milioane de locuitori — numar total cu 0,2% mai mic fata
de anul anterior. Numarul somerilor
a depasit pentru prima oara pragul de 5 milioane, desi acesta s-a redus
ulterior in ultimele luni ale anului. Reforma sistemului de pensii, menita sa
sporeasca incasarile la buget pentru a mentine sistemul viabil, va impune cresterea
varstei de pensionare pana la cel putin 67 de ani, pe termen mediu si lung.

Spaniolii s-au vazut
nevoiti sa se lupte si anul acesta cu masurile mai restrictive impuse in
accesul la sistemul public de sanatate. Au participat si la prima greva generala
din educatie, convocata din cauza adoptarii, de catre guvernul conservator de
la Madrid, a unei controversate reforme, fata de care intreaga opozitie
parlamentara a anuntat ca va fi abrogata imediat ce Partidul Popular nu va mai
detine majoritatea absoluta in legislativ.

Pentru prima oara,
guvernul a luat in discutie in 2013
modificarea legii ipotecilor, in special pe fondul numeroaselor evacuari
din casele ipotecate ale spaniolilor care si-au luat credite pe care nu le-au
mai putut onora — atat din cauza crizei economice, cat si din cauza unor
anumite clauze considerate abuzive, care sunt acum cercetate la Audienta Nationala
din Spania, in urma unei plangeri penale depuse de reprezentantii unei
platforme sociale. Mai mult, guvernantii au aplicat masuri de amanare a
deciziilor de evacuari in cazurile cele mai grave din punct de vedere social si
au creat rapid un fond de locuinte sociale, cu chirii minime pentru familiile
aflate in risc de excluziune sociala.

Casa Regala a
Spaniei a ramas si anul acesta in atentia publica, atat ca urmare a starii de sanatate
a regelui Juan Carlos, ale carui atributii au fost asumate uneori de printul mostenitor
Felipe de Asturias, cat si din cauza scandalului de deturnare de fonduri in
care este implicat si cercetat de justitie ginerele monarhului, Inaki
Urdangarin, casatorit cu Infanta Cristina, fiica cea mica a regilor Spaniei.

In 2014, se asteapta atat efectele vizibile
ale reformelor structurale intreprinse de guvernul spaniol, cat si ceea ce
Mariano Rajoy a anuntat inca de la inceputul acestui an drept „a doua
generatie de reforme”. Printre acestea se numara si mult asteptata reforma
fiscala, in special pentru ca spaniolii se asteapta la reducerea taxelor si
impozitelor, promisa de guvernanti imediat ce economia va da semne de
redresare.

Spania iese din
programul de asistenta financiara, iar deficitul public inceteaza sa mai fie o
problema majora, tocmai ca urmare a masurilor de reduceri bugetare.

2014 este an electoral si in Spania, care se pregateste de dezbateri politice
pentru scrutinul europarlamentar din primavara. Chiar daca politicienii se
angajeaza, in linia dorita de Bruxelles, sa organizeze o campanie cu teme
europene, ca de fiecare data, acest scrutin va fi in masura sa ofere o imagine in
avanpremiera a situatiei politice interne, inaintea unui alt an electoral –
2015 – cand vor avea loc atat scrutine regionale in cele 17 comunitati autonome
spaniole, cat si unul general.