Specialist in investitii: Nu cred ca stirile proaste s-au terminat

DailyBusiness.ro :

Cum a evoluat strategia de investitii a Eureko Pensii pe fondul crizei?
Radu Craciun :Am incercat sa avem o pondere cat mai mica de plasamente in actiuni, care au fost cele mai volatile in criza. La finele lui 2008 si inceputul lui 2009 media ponderilor investite in actiuni pe piata pensiilor private era de 2-3%. Incepand cu primavara lui 2009, ponderea actiunilor in total investitii a crescut. Eureko Pensii a fost ceva mai conservatoare, in sensul ca a marit expunerea pe actiuni de abia in vara lui 2009. Acum media pietei este de 9-10%. Noi suntem aproape de aceasta medie. Restul plasamentelor sunt instrumente mai putin volatile.

DB :Pare o structura de investitii relativ prudenta. De ce aceasta atitudine conservatoare?
RC :Pentru ca nu cred ca toate stirile proaste s-au terminat si urmeaza numai stiri bune. Cred ca vom fi martorii cel putin ai unui eveniment care va face pietele sa scada din nou, si atunci suntem precauti.

DB :Spuneati recent ca ar fi cazul ca firmele sa iasa pe pietele financiare pentru imprumuturi, in special prin emisiuni de obligatiuni, si ca sistemele de pensii ar fi interesate sa cumpere. Unde le-ati sugera sa se finanteze?
RC :Ca sa accezi pe piata externa pentru finantari, trebuie sa fii un nume foarte bun si o mare agentie sa-ti fi acordat un rating. Ma refer la una din cele trei mari: Standard&Poor’s, Fitch si Moody’s. Piata externa este mai pretentioasa. Pe piata interna este inca o fereastra foarte buna de oportunitate pentru lansarea in forta a obligatiunilor corporatiste in Romania.

DB :In ce consta aceasta fereastra de oportunitate?
RC :De vreun an si jumatate, bancile nu au prea mai dat credite, sau au dat doar imprumuturi scumpe, in timp ce pe piata de capital au existat in continuare bani. A aparut un investitor major: sistemul privat de pensii, care anul acesta va trece pragul de 1 miliard de euro. Cu toate acestea, atat emisiunile de obligatiuni cat si listarile pe bursa au fost ignorate, desi prin ambele modalitati firmele s-ar fi putut imprumuta la niveluri de cost inferioare celor bancare.

In lipsa unor emitenti locali sau a unor obligatiuni corporatiste, noi investim in obligatiuni corporatiste in lei, dar lansate de emitenti din strainatate. Finantam banci sau firme din strainatate in loc sa finantam intreprinderi romanesti.

DB :Nu este posibil ca firmele sa se fi uitat la randamentele uriase pe care le achita statul cand se imprumuta? Acum, de exemplu, costurile de finantare au scazut mult, chiar la jumatate.
b]RC :Daca si-au permis sa astepte, atunci au avut dreptate. Dar vorbesc de acele firme care s-au finantat de la banci la costuri de 18-19% pe an si aveau posibilitatea sa ia de pe piata la costuri mult mai mici.

Piata de capital este la rascruce

DB :Cum vedeti evolutia pietei de capital in 2010?
RC :Cred ca piata de capital este la o rascruce, pentru ca nu reuseste sa atraga investitorii. Este pe de o parte sistemul privat de pensii care va deveni curand cea mai importanta sursa de fonduri pentru piata de capital, adica exista banii. Exista si firmele care au nevoie de bani.

Dar fondurile de pensii nu isi permit sa plaseze bani pe bursa de la noi pentru ca ar inseamna sa ramana blocate in niste actiuni cu o lichiditate foarte mica. Asta ar insemna ca atunci cand pietele se prabusesc si vrei sa vinzi aceste actiuni sa nu poti iesi pentru ca nu sunt suficient de lichide.

DB :Cum ar putea fi incurajati emitentii sa vina pe bursa?
RC :Cred ca ar trebui aduse 3-4 firme foarte importante care sa creasca atractivitatea bursei si care sa aiba rolul de motor al unor listari viitoare.

De asemenea, exista renumitele participatii minoritare ale statului care ar putea sa fie listate, asigurand in acelasi timp si o sursa de finantare pentru stat. Asa ceva s-a intamplat in Polonia, pe scara larga.

Multifondurile: solutia care ar putea garanta romanilor ca banii investiti in pensii nu se volatilizeaza

DB :Reprezentati o companie care are atat o divizie de asigurari, cat si una de pensii private. O problema, in special pe piata asigurarilor, au fost randamentele slabe obtinute pe fondul crizei. Fondurile de pensii s-au comportat mai bine. De ce aceasta evolutie, in conditiile in care plasamentele sunt similare?
RC :Pensiile s-au comportat mai bine pentru ca sistemul a fost lansat odata cu criza, deci am facut investitiile in cunostinta de cauza. Spre comparatie, asiguratorii au inceput sa emita polite unit-linked inca de acum 10 ani sau chiar mai mult. Asta inseamna ca s-au confruntat pieptis cu aceasta criza.

DB :Strategia investitorilor in ce masura a contat? Ce incredere mai pot avea oamenii in investitorii care le-au adus pierderi, in conditiile in care un specialist tocmai in perioada de criza ar trebui sa-si arate valoarea?
RC :Exista doua abordari, din ce am observat. Sunt firme care spun: aceasta este structura noastra de active, fie ca e vorba de 100% plasamente in actiuni, fie 70% plasamente in obligatiuni si restul actiuni, de exemplu, si pe asta o pastram. Riscul este al clientului care a decis sa aiba o astfel de structura si discutia este inchisa.

Exista si cealalta categorie de firme, care au promis clientului o structura tinta a portofoliului, ceea ce inseamna ca firmele fixeaza de asemenea anumite ponderi pentru investitii, dar isi iau libertatea ca, in functie de evolutia pietei, sa faca mici ajustari la portofoliu, asa incat sa diminueze volatilitatea. Noi ne-am plasat in acest al doilea pluton, care de altfel a fost si cel mai putin afectat de criza.

DB :Nu intervine si o problema de imagine atunci cand asiguratorii nu doresc sa schimbe structura portofoliului, pentru a se adapta noilor conditii? In fond, pierd increderea clientilor.
RC :Da, insa in ultima instanta trebuie sa ne gandim ca este optiunea clientului, care a avut de ales intre fonduri cu profiluri diferite de risc, si chiar pe aceea de a isi muta investitiile dintr-un fond in altul.

DB :Din cauza pierderilor imense de pe pietele financiare a aparut si ideea de a cere firmelor de pensii sa garanteze pentru fiecare an randamente real pozitive. Cum vi se pare?
RC :Ceea ce il intereseaza pe om este sa aiba un randament foarte bun pe termen lung, nu in fiecare an. Daca aceasta propunere ar deveni lege, toate firmele ar fi interesate de investitii pe termen scurt si probabil ca s-ar investi in special in depozite bancare. Fondul pe care il va obtine omul la pensionare ar fi astfel mult mai mic decat daca ar fi fost utilizate si instrumente de investitii pe termen lung.

DB :Atunci care ar fi solutia ca randamentele sa nu fie garantate, dar omul sa se asigure ca nu i se pierd banii de pensie?
RC :Cred ca ar trebui infiintate multifonduri care sa cuprinda un fond cu risc ridicat, unul cu risc mediu si unul cu risc scazut. Logic este ca pe masura ce te apropii de varsta de pensionare sa nu mai investesti in fond cu risc ridicat ci in unul cu risc scazut, pentru ca daca se intampla un eveniment major, iar pietele financiare sunt afectate, atunci pierzi banii. In schimb, la tinerete poti investi in instrumente mai riscante care au insa si un randament potential mai ridicat.

Revenirea economiei va fi foarte lenta

DB :Cum vedeti revenirea globala si implicit a pietelor financiare?
RC :Cred ca va fi foarte greoaie. Orice optimism debordant nu mi se pare justificat.

DB :Cum vi se par primele masuri luate de guvern?
RC :Cred ca este prea devreme sa imi formez o opinie. Foarte important pentru Romania va fi sustinerea sociala pe care va reusi sa o obtina actualul guvern, ca toata lumea sa inceapa sa traga in aceeasi directie si sa nu existe tensiuni sociale care sa blocheze reforma care se incearca la nivelul sectorului public, in special si sa se asigure si revenirea economica. Ca sa fie coeziune este esential ca guvernul sa aiba credibilitate. Nu poti cere populatiei sacrificii, iar ca guvern sa dai impresia ca risipesti banii.

DB :Cum ar putea stimula statul economia?
RC :Exemplul Dacia este foarte bun si el ar trebui replicat la nivelul pietei. Dacia a aratat ca poti avea succes in criza daca faci produse ieftine de o calitate suficient de buna. Doar intr-o tara emergenta poti face asa ceva pentru ca ai cost de munca mic. Guvernul ar putea crea chiar o strategie economica de la acest exemplu, prin care sa stimuleze realizarea unor produse de acest gen.

DB :Cum vedeti 2010 fata de 2009?
RC :Statistic, lucrurile vor sta mai bine. Nu vom mai avea scadere de PIB de 7%, ci probabil o stagnare. Deficitul de cont curent probabil ca va continua sa se ajusteze. Deficitul bugetar va fi si el in scadere.

Din punct de vedere al cetateanului de rand, lucrurile vor sta mai prost. Va exista un decalaj intre revenirea economica si momentul in care cresterea PIB se va rasfrange si asupra puterii de cumparare. Cred ca somajul va continua sa creasca cel putin in prima parte a anului.

DB :Cum va fi 2010 pentru piata pensiilor?
RC :Bugetele firmelor vor fi de austeritate. Asa incat 2010 cred ca va continua sa fie pentru piata pensiilor facultative o perioada in care veniturile se vor realiza in special din contractele individuale incheiate de romani si nu din contractele colective, adica pensii facultative oferite de salariati angajatilor. Totodata vor fi companii care vor ingheta platile. Cred ca e realist sa ne asteptam la o usoara inrautatire a situatiei pensiilor facultative.

DB :Ce randamente estimati pentru pensiile private in 2010?
RC :E greu de anticipat pentru ca si pietele pe care investim, cum ar fi cea bursiera, au evolutii contradictorii. Uneori evolueza sub imboldul unui optimism care pare a transmite ca investitorii amana momentul in care isi dau seama ca imparatul e gol si ca trebuie sa ia o masura, sa vanda si sa iasa din plasamente.

DB :Reluati mereu ideea ca ne asteapta alte surprize negative. Credeti ca va fi o singura unda de soc, care va marca si sfarsitul crizei, sau mai multe?
RC :Problemele sunt diverse si sursele de ingrijorare sunt multiple. S-ar putea sa nu fie un singur eveniment.

DB :Teama aceasta, ca e inca loc de mai rau, cand va asteptati sa dispara?
RC Cand se vor crea din nou locuri de munca.