Noile proceduri care vor fi aplicate de stat pentru recuperarea obligatiilor bugetare neachitate sunt incluse intr-un proiect de lucru al Guvernului pentru modificarea Codului de procedura fiscala si argumentate prin „cresterea eficientei activitatii de administrare si protectie a creantelor fiscale”.
Documentul, citat de Mediafax, prevede ca poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare „fara somatie”, in conditiile in care legislatia actuala stabileste ca poprirea asupra veniturilor se instituie printr-o adresa trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu.
Legea in vigoare mai stabileste ca pot fi poprite pentru executare silita si sumele reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate debitorului de catre terte persoane sau pe care acestea le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
In acest caz, conform proiectului, dupa infiintarea popririi, datoria va putea fi platita organului fiscal de catre tertul poprit in termen de 15 zile si nu „de indata”, cum prevede legislatia actuala.
Statul va avea totodata dreptul sa dispuna masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia nu numai cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, ci si cand exista indicii ca patrimoniul acestuia urmeaza sa fie instrainat sau grevat de sarcini, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
Guvernul argumenteaza aceasta masura prin „o protectie mai buna a creantelor fiscale”.
Bunurile sechestrate de stat in contul creantelor vor putea fi valorificate prin vanzare directa si daca la licitatie se prezinta un singur cumparator, masura justificata de autoritati prin „cresterea eficientei activitatii de administrare a creantelor fiscale”.
Prin exceptie, pe perioada popririi asiguratorii, bancile vor accepta plati din conturile debitorilor pentru stingerea obligatiilor fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a infiintat poprirea.
„In situatia in care la data comunicarii adresei de infiintare a popririi tertul poprit nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu va datora in viitor asemenea sume in temeiul unor raporturi juridice existente va instiinta despre acest fapt organul de executare in termen de 5 zile de la primirea adresei de infiintare a popririi”, se arata in document.
Proiectul mai prevede ca intr-un an calendaristic un debitor poate beneficia de suspendarea executarii silite prin poprire pentru o perioada de cel mult 6 luni. Suspendarea se poate acorda pe numar de zile sau de luni, iar termenul de suspendare curge de la data comunicarii catre banca sau alt tert poprit a suspendarii popririi.
Documentul reglementeaza si mecanismul compensarii de drept, stabilind ca prin acest sistem pot fi stinse creantele statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat, cu creantele debitorului, reprezentand sume de rambursat, de restituit sau de plata de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cu conditia ca respectivele creante sa fie administrate de aceeasi autoritate publica.
Daca legea nu prevede altfel, compensarea opereaza de drept, in puterea legii, cand creantele exista deodata, fiind deopotriva certe, lichide si exigibile.
Creantele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in mod proportional.
Creantele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compenseaza cu creantele debitorului reprezentand sume de restituit de aceeasi natura. Eventualele diferente ramase vor fi compensate cu alte obligatii fiscale ale debitorului.