Statul risipeste anual 200 mil. euro prin negocieri directe sau licitatii doar cu o oferta

Desi o parte dintre achizitii sunt acoperite si din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, fiind invocate motive legate de „extrema urgenta” a situatiei, de criterii tehnice care pot fi indeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitatii deschise la care insa, invariabil, este primita o singura oferta din partea unei societati cu raspundere limitata.

Chiar si in cazul licitatiilor cu un singur ofertant, institutia contractanta raporteaza ca a atribuit contractul luand in calcul pretul cel mai scazut, potrivit Mediafax.

Acest sistem, in care atribuirea unui contract prin licitatii deschise la care sunt inregistrate mai multe oferte reprezinta exceptia de la regula, este aplicat in conditiile in care, in primavara anului trecut, premierul Emil Boc cerea ministrilor sa sisteze in companiile subordonate orice licitatie pentru achizitionarea de masini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de stricta necesitate, aratand ca acestea pot fi amanate „pentru vremuri mai bune”, si anunta ca Guvernul ia in calcul infiintarea unui „punct de comanda” care sa avizeze achizitiile de produse de birotica pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri si hartii sa fie cumparate de la acelasi furnizor si la un pret comun.

Solicitarea premierului a fost formulata dupa ce datele centralizate pe primele patru luni ale anului trecut, calculate de Mediafax, au indicat ca institutiile guvernamentale si companii de stat au cumparat, in acest interval, masini, laptopuri si telefoane mobile de peste 100 milioane euro si au bugetat alte achizitii similare de 24 milioane euro, valoarea cumulata fiind apropiata de cea consemnata pe parcursul intregului an anterior.

Infiintarea „centrului de comanda” pentru achizitii a fost chiar pregatita inca din luna mai 2010 sub forma unui proiect de hotarare care prevedea ca achizitiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar si de servicii informatice, de curatenie, de asigurare si transport aerian efectuate de catre institutiile publice centrale vor fi derulate in sistem centralizat, prin intermediul unei unitati subordonate Ministerului Finantelor.

Pana la aceasta data, proiectul de hotarare nu a fost insa aprobat de Guvern.

In aprilie 2009, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International pentru limitarea cheltuielilor publice, [b]Guvernul a interzis autoritatilor si institutiilor publice sa mai achizitioneze, preia in leasing sau inchirieze[/b] autoturisme, mobilier si aparatura birotica, interdictie mentinuta atat in 2010, cat si pentru 2011. Chiar si cu aceasta interdictie, institutiile si companiile de stat au cumparat anul trecut masini, aparate aer conditionat, laptop, mobilier, telefoane mobile si servicii telecom in valoare de 175 milioane euro, peste nivelul din 2009, la care s-au adaugat cateva milioane lei cheltuite de primarii pe fantani arteziene, statui si lumanari.

Situatia nu a fost modificata nici in acest an, datele centralizate de Mediafax relevand ca institutiile publice si companiile de stat au cumparat in 2011 masini, laptop, mobilier, aparate aer conditionat, telefoane mobile si servicii de telecom in valoare totala echivalenta de [b]aproximativ 200 milioane euro[/b], majoritatea achizitiilor, dintre care o parte finantate si din fonduri UE, fiind realizate prin negocieri directe sau licitatii cu o singura oferta depusa.

Pentru anul viitor, proiectia bugetara indica alocatii in crestere cu peste 10 milioane euro destinate achizitiei unor astfel de produse si servicii.

Pe lista institutiilor publice si companiilor de stat care au achizitionat in acest mod echipamente de comunicatii, mobilier, aparate aer conditionat, telefoane mobile si servicii de telecom se afla, printre altele, Ministerul Educatiei (computere, imprimante, servere, videoproiectoare in suma totala de 1,6 milioane lei), Ministerul Economiei (computere si imprimante laser de 700.000 lei), Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (servere, sistem video de supraveghere, servicii telefonie si transmisie date in valoare totala de 1,2 milioane lei), Institutul National de Statistica (computere si imprimante de 4,9 milioane lei), Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (mobilier de 1,6 milioane lei), Registrul Auto Roman (servicii de telefonie de 1,9 milioane lei), Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (instalatii climatizare de 4,9 milioane lei).

Achizitii au fost facute si de Romatsa (echipamente comunicatii, computere, servere, servicii transmisie date, instalatii climatizare, statii radio in valoare cumulata de 4,4 milioane euro si 5,9 milioane lei), Nuclearelectrica (servicii de telefonie mobila, internet si aparate aer conditionat in suma totala de 860.900 euro si 1,9 milioane lei), Romtehnica (statii radio de 2,1 milioane lei), CN Aeroporturi Bucuresti (sisteme telecomunicatii de 1,2 milioane euro), Compania Nationala de Investitii (aparate video, mobilier si seturi portavoce de 577.876 lei), Inspectoratul General al Politiei de Frontiera (furnizare de bilete transport avion de peste 700.000 euro), Serviciul de Telecomunicatii Speciale (echipamente comunicatii si servicii telefonie de 17,8 milioane lei).

La acestea se adauga alte produse considerate de stricta necesitate si achizitionate prin licitatii de Ministerul Sanatatii (contraceptive orale, prezervative si laptopuri de 3,8 milioane lei), Ministerul Apararii (radiotelefoane, frigidere, imprimante laser si mobilier de 2,4 milioane lei), Ministerul Administratiei si Internelor (computere, imprimante laser color, camere video de securitate, servere, laptopuri si hartie de 776.528 lei), Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (echipamente de comunicatii in suma de 4,2 milioane lei), Agentia Nationala de Cadastru (computere de 1,2 milioane lei), Camera Deputatilor (servicii de transport aerian de 5,4 milioane lei), Academia Romana (laptopuri, accesorii birou si imprimante multifunctionale de 45.590 lei), Posta Romana (hartie foto copiatoare, toner, panglici si role pentru masini de calcul de 1,8 milioane lei), Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (servere, echipamente informatice si accesorii birou de 122.924 lei), Serviciul Roman de Informatii (computere si statii radio de 970.283 lei).

Achizitii de autovehicule si alte mijloace de transport, prin licitatii la care a fost inregistrata cate o singura oferta, au fost efectuate, printre altele, de Hidroelectrica (autoturisme, microbuze, camionete, nave cu motor in valoare cumulata de 1,2 milioane lei), Romsilva (masini de teren 4×4 de 1,1 milioane euro), Autoritatea Navala Romana (9 autoturisme de teren si berline de 779.670 lei si salupe de 478.240 euro), CN Aeroporturi Bucuresti (vehicule de intretinere in valoare de 1,2 milioane euro), Biroul Roman de Metrologie Legala (vehicule cu utilizare speciala de 1,2 milioane lei), Administratia Nationala Apele Romane (50 autoturisme break de 2,2 milioane lei), SRI (vehicule speciale de 1,9 milioane lei), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Aerospatiala (aeronave de 5,8 milioane dolari).

Mijloace de transport au fost cumparate prin licitatii deschise de Camera Deputatilor (microbuze cu 1,5 milioane lei), Ministerul Sanatatii (elicoptere de 20,8 milioane lei), Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (30 autoturisme cu 1,8 milioane lei), Apele Romane (autoutilitare cu 4 milioane lei), Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Managementul Situatiilor de Urgenta (vehicule cu utilizare speciala de 8,4 milioane lei), Curtea Constitutionala (8 autoturisme in sistem buy-back cu 604.800 lei).

Piata achizitiilor publice reprezinta in jur de 15% din PIB-ul Romaniei, iar statul, prin institutiile si companiile sale, este cel mai mare cumparator.

Analistii consultati in trecut de Ziarul Financiar apreciau ca intre 20 si 40% dintre contractele incheiate cu statul sunt „cu dedicatie”.

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Cristina Traila, declara in primavara acestui an ca are prea putina putere si prea putini oameni pentru a tine in frau o piata care s-a cifrat la 19 miliarde euro in 2010.